ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5404/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5404/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Petiționarii P.T. și P.R. au
formulat plângere penală împotriva intimaților C.M. și S.I. judecători la
Tribunalul Maramureș, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 246,
248 și 196 C. pen., constituindu-se parte civilă cu echivalentul în lei a
50.000 de euro și daune morale echivalente în lei a sumei de 500.000 de euro,
prin aceea că judecând un proces în care petenții erau părți, au făcut publice
date „hotărâte strâmb” de către instanțele inferioare; pe de altă parte,
judecătorii nu aveau dreptul să se refere la un imobil care n-ar fi făcut
obiect al litigiului. În sinteză, petiționarii sunt nemulțumiți de felul în
care se desfășoară judecata în cadrul unui proces în care aceștia sunt părți,
petenții invocând erori de judecată.
Prin rezoluția din 4 mai 2006 dată
în dosarul nr. 157/P/2006 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj respectiv
procurorul general al acestui parchet, a dispus în baza art. 228 alin. (1) și art.
10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale împotriva
intimaților pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, 248 și 196 C. pen.
Petiționarii au formulat plângere
împotriva acestei rezoluții la Curtea de Apel Cluj, susținând că rezoluția este
nelegală și netemeinică, astfel încât se impune desființarea acesteia și
trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea cercetărilor.
Prin sentința penală nr. 61 din 20
iunie 2006, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins, ca
inadmisibilă, plângerea formulată de petenții P.T. și P.R. împotriva rezoluției
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din 4 mai 2006, dată în dosarul nr.
157/P/2006 al aceluiași Parchet.
Împotriva acestei sentințe, în
termen legal, au declarat recurs petenții P.T. și P.R., fără a indica în scris
motivele de recurs, iar la data soluționării recursului nu s-au prezentat.
Examinând, din oficiu, sentința
penală recurată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru
următoarele considerente:
În mod corect a fost respinsă, ca
inadmisibilă, plângerea formulată de petenți, în cauză nefiind îndeplinite
condițiile impuse de prevederile art. 175 – art. 279 C. proc. pen., și art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., în sensul că petiționarii s-au adresat instanței de
judecată înainte de a introduce plângerea la procurorul ierarhic superior.
Așa încât, corect fiind respinsă
plângerea ca inadmisibilă, recursul declarat împotriva sentinței prin care s-a
dat această soluție este nefondat și urmează să fie respins ca atare.
În baza art. 192 C. proc. pen., vor
fi obligați recurenții petiționari la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de petiționarii P.T. și P.R. împotriva sentinței
penale nr. 51 din 20 iunie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.
Obligă
recurenții petiționari la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de
câte 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
20 septembrie 2006.