ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1946/2006

Asupra

recursurilor

de

față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Primarul comunei Dobroteasa, județul

Olt, prin decizia nr. 79 din 26 octombrie 2001 a respins notificările prin care

petentele

S.A., M.M. și

A.V. au solicitat restituirea în natură a suprafeței de 0,50 ha teren situat în

comuna Dobroteasa și a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent la

valoarea de 554.900.000 lei.

Împotriva deciziei nr. 79 din 26

octombrie 2001 a Primarului comunei Dobroteasa județul Olt au formulat

contestație petentele S.A., M.M. și A.V., au solicitat anularea acesteia și

restituirea în natură a suprafeței de 0,50 ha situat în intravilanul comunei

Dobroteasa județul Olt.

Tribunalul Olt prin sentința civilă

nr. 44 din 5 februarie 2002 a respins contestația cu motivarea că referitor la

suprafața de 0,50 teren în litigiu succesorilor lui P.I. le-a fost reconstituit

dreptul de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991a fondului funciar.

Curtea de Apel Craiova, secția

civilă, prin decizia civilă nr. 165 din 27 iunie 2003 a admis apelul declarat

de petentele S.A. și A.V. împotriva sentinței civile nr. 44 din 5 februarie

2002 a Tribunalului Olt pe care a schimbat-o în sensul că a admis contestația,

a anulat dispoziția nr. 79 din 26 octombrie 2001 emisă de Primarul comunei

Dobroteasa, județul Olt și a obligat Primăria comunei Dobroteasa să restituie

în natură suprafața de 5927 mp situat în intravilanul comunei Dobroteasa,

județul Olt cu motivarea că terenul în litigiu, preluat în mod abuziv, nu a

constituit obiectul Legii nr. 18/1991.

Împotriva deciziei civile nr. 165

din 27 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, a declarat recurs

pârâta S.A. a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a

susținut că instanța de apel a omis să se pronunțe asupra declarației autentică

de renunțare la judecată a petentei A.V.

Împotriva aceleiași decizii a

declarat recurs și Primarul comunei Dobroteasa, județul Olt, a solicitat

casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut în esență că

suprafața de teren restituită în natură petentelor a constituit obiectul Legii

nr. 18/1991 privind fondul funciar.

Ambele recursuri urmează să fie

admise ca fondate pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea

nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 nu intră sub incidența acestui act

normativ, terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea

fondului funciar nr. 18/1991, republicată, și prin Legea nr. 1/2000 pentru

reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor

forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii

nr. 169/1997.

Prin sentința civilă nr. 1032 din 17

decembrie 1954 a fostului Tribunal popular al raionului Drăgășani, în temeiul

Decretului nr. 111/1951 au fost trecute în patrimoniul statului bunurile

proprietatea lui I.P. individualizate în procesul verbal din 11 din 12

februarie 1953 întocmit de secția financiară Drăgășani, printre care și

suprafața totală de 14,80 ha, teren (filele 6-9 dosar nr. 8766/2001).

Prin hotărârea nr. 2382 din 12

septembrie 1991 Comisia județeană Olt pentru aplicarea Legii fondului funciar

i-a reconstituit lui P.N. dreptul de proprietate pentru suprafața de 10 ha.

teren. Judecătoria Slatina prin sentința civilă nr. 5718 din 1 octombrie 1992,

definitivă a admis în parte contestația formulată de petentele

S.A., M.M. și A.V. împotriva

hotărârii nr. 2382/1991 a Comisiei județene Olt pentru aplicarea fondului

funciar și a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor lui

P.I. și anume: S.A., M.M. și A.V. și P.N., decedat, ale cărui succesoare sunt

P.S.S. și P.S.S.M.

Ulterior, în condițiile Legii nr.

18/1991, Legii nr. 169/1997 și Legii nr. 1/200 au fost eliberate titlurile de

proprietate nr. 794717 din 23 octombrie 2001 pentru 8 ha și 5000 m, nr.

13101/30 din 14 martie 2000 pentru 4750 mp și nr. 106 din 23 august 2002 pentru

6 ha și 5000 mp pe numele moștenitorilor lui P.I. reconstituindu-se dreptul de

proprietate pentru suprafața totală de 15 ha 4750 mp teren.

În cauză, se impune să se verifice

dacă pentru suprafața de teren în litigiu de 0,50 ha succesorii lui P.I. au

solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr.

18/1991, Legii nr. 169/1997 și Legii nr. 1/2000 care urmează să fie depuse la

dosar.

Se impune de asemenea să se

stabilească, prin probe concludente care a fost suprafața totală de teren ce

s-a aflat în proprietatea lui P.I. și să se dispună completarea raportului de

expertiză efectuat în cauză pentru a se verifica dacă suprafața solicitată se

regăsește în suprafața de teren referitor la care a fost reconstituit dreptul

de proprietate.

Cu prilejul rejudecării, instanța de

apel urmează să se pronunțe asupra declarației depusă la fila 16 dosar nr.

2649/2000 prin care petenta A.V. a precizat că „renunță la acțiunea civilă”.

Față de considerentele menționate,

Curtea va admite recursurile va casa decizia curții de apel și va trimite cauza

aceleiași instanțe pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de

reclamanta S.A. și pârâta Primăria comunei Dobroteasa, prin primar împotriva

deciziei civile nr. 165 din 27 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova.

Casează decizia atacată, precum și

încheierea din 19 decembrie 2003 a aceleași instanțe și trimite cauza Curții de

Apel Craiova pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 21 februarie 2006.