ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3481/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3481/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 17/ F din 9
ianuarie 2006 pronunțată în dosar nr. 48205/3/2005, Tribunalul București,
secția I penală, a condamnat pe inculpatul minor D.A.C., la pedepsele de:
- 6 ani închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și
alin. (2
1
) art. 2 cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen. (fapta din
29 octombrie 2004, parte vătămată C.V.N.);
- 6 ani închisoare, în baza art. 211
alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2
2
) lit. b) cu aplicarea art. 99 alin.
(2) C. pen. (fapta din 12 noiembrie 2004 parte vătămată G.V.);
- 6 ani închisoare, în baza art. 211
alin. (2) lit. b) și (2
1
) lit. b), cu aplicarea art. 99 alin. (2) C.
pen. (fapta din 12 noiembrie 204 parte vătămată L.E.I.) și
- 6 ani închisoare, în baza art,.211
alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2
1
) lit. b) cu aplicarea art. 99 alin.
(2) C. pen. (fapta din 10 noiembrie 2004 parte vătămată S.C.I.) dispunând ca în
baza art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., să i se aplice
pedeapsa mai grea aceea de 6 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. (după
împlinirea vârstei de 18 ani de către inculpat).
Pe latura civilă a fost obligat
inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente D.D. și M. la
despăgubiri civile în sumă de 800 RON către partea civilă G.V.
S-a luat act că părțile vătămate L.E.I.,
S.C.I. și C.V.N. nu s-au constituit în cauză parte civilă și în consecință;
În baza art. 118 lit. d) C. pen.,
s-a dispus confiscarea specială de la inculpat, către stat, a sumei de
1.500.000 RON.
A fost obligat inculpatul în solidar
cu partea responsabilă civilmente la suma de 300 RON, din care 100 RON a
reprezentat onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondurile Ministerului
Justiției, cheltuieli judiciare statului.
Hotărând astfel, prima instanță a
reținut, în fapt, că inculpatul minor, în vârstă de 14 ani și 6 luni, a
săvârșit patru infracțiuni de tâlhărie ce au format obiectul sesizării separate
prin rechizitoriile nr. 6285/P/2004 și nr. 6456/P/2004 ale Parchetului de pe
lângă Tribunalul București conexate la cercetarea judecătorească și anume:
- la data de 29 octombrie 2004, în
jurul orelor 13,00, pe strada Splaiul Independenței București, singur prin
amenințare cu folosirea unui spray lacrimogen a deposedat de telefonul mobil pe
partea vătămată C.V.N., infracțiune prevăzută de art. 211 alin. (2) C. pen. și alin.
(2
1
) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen. (ce a
format obiectul trimiterii în judecată prin rechizitoriul nr. 6456/ P din 24
mai 2005);
- în seara zilei de 10 noiembrie 2004,
în jurul orelor 18,00, în zona parcului Operei pe B-dul Eroilor prin amenințare
cu un cuțit a deposedat de o geacă, ghiozdan și carnetul de note pe partea
vătămată S.C.I., infracțiune prevăzută de art. 22 alin. (2) lit. b) și alin. (2
1
)
lit. a) C. pen.;
- în seara zilei de 12 noiembrie 2004,
în jurul orelor 18,00, în zona stației de metrou Eroilor în aceleași condiții
arătate anterior a deposedat de ciorapi, o pereche blugi, un fes, un marker și suma
de 100.000 lei (partea vătămată L.E.I.) respectiv geacă zis tricou, pantaloni
trening, fes și un deodorant (partea vătămată G.V.), infracțiuni (două) prevăzute
de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2
1
) lit. a) cu aplicarea art.
99 alin. (2) C. pen. (ce au format obiectul trimiterii în judecată prin
rechizitoriul 6285/ P din 1 martie 2005).
Faptele penale amintite au fost
probate cu recunoașterea inculpatului plângerile și declarațiile părților
vătămate, procese verbale de recunoaștere în grup, declarațiile martorilor asistenți
și celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Prin rapoartele de expertiză
psihiatrice efectuate în cele două cauze s-a concluzionat că inculpatul D.A.C.,
în vârstă de 14 ani și 6 luni, prezintă tulburare de conduită de tip agresiv,
periculozitate socială, având discernământul păstrat în legătură cu faptele
pentru care este cercetat.
Anchetele sociale efectuate în
comuna Chiajna au constatat că minorul a abandonat cursurile școlare și creează
probleme părinților care au o situație familială foarte grea, tatăl fără
ocupație, mama salariată cu un venit lunar de 3.000.000 lei. Cu începere de la
23 mai 2003 a fost stabilit plasamentul inculpatului minor, urmare
infracțiunilor comise, la Centrul de Plasament din subordinea S.P.S.C. – Ilfov ori
la Centrul de primire minori C., măsuri revocate ulterior, prin dispunerea
reintegrării în familie.
În acest context, în considerarea
criteriilor de individualizare din art. 72 și 100 C. pen., și având în vedere
împrejurarea că inculpatul minor arestat preventiv ulterior în altă cauză
pentru fapte penale similare, instanța a dispus condamnarea acestuia la pedepse
cu închisoare cu executarea în regim de detenție al căror cuantum a fost
stabilit către limita medie prevăzută de lege.
Apelul declarat de inculpatul minor cu
solicitarea de a i se reduce pedepsele aplicate în considerarea vârstei
acestuia și a faptului că s-au recuperat prin restituirea bunurilor sustrase
prejudiciile cauzate părților vătămate, a fost respins, ca nefondat, prin
decizia penală nr. 221/ A din 20 martie 2006 a Curții de Apel București, secția
a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Împotriva deciziei amintite s-a
declarat în termen recurs de către inculpatul minor reiterându-se critica de
netemeinicie din apel, corespunzător cazului de casare prevăzute de art. 3785
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Recursul este nefondat urmând a fi
respins, ca atare, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,
pentru considerentele arătate în continuare.
Este stabilit în cauză că, în
perioada 29 octombrie 2004 – 12 noiembrie 2004, în locuri publice, pe timp de
zi ori seară și prin amenințare cu un cuțit (spray paralizant) inculpatul a
deposedat de bunurile aflate asupra lor, telefonul mobil, bani, obiecte de
îmbrăcăminte și chiar rechizite școlare, minori care se întorceau spre casă
după terminarea cursurilor școlare.
Faptele penale amintite realizează
elementele constitutive a 4 infracțiuni calificate de tâlhărie prevăzute de art.
211 alin. (2) lit. c) și alin. (2
1
) lit. b) (o faptă) respectiv art.
211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2
1
) lit. b) C. pen. (3 fapte)
cu aplicarea art. 33 lit. a) și 99 alin. (2) C. pen., pedepsite de la 3 ani și
6 luni la 10 ani închisoare.
Inculpatul deși a fost cercetat în
stare de libertate este arestat preventiv în altă cauză pentru fapte similare.
Din ancheta socială a rezultat că
familia nu poate asigura supravegherea făptuitorului minor care a abandonat
cursurile școlare.
În acest context pedepsele aplicate
de cate 6 ani închisoare precum și pedeapsa rezultantă în același cuantum, se
află în concordanță cu dispozițiile art. 72 și 100 C. pen., fiind de natură să
asigure finalitatea preventiv - educativă din art. 52 alin. (1) C. pen. Ca
atare solicitarea inculpatului minor pentru reducerea acestora este
nejustificată.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., va fi obligat inculpatul recurent în sumă de 220 RON, din care 100 RON
reprezintă onorariu pentru apărător din oficiu avansat din fondul Ministerului
Justiției, cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul D.A.C. împotriva deciziei penale nr. 221/ A din 20
martie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu
minori și de familie.
Constată că inculpatul este arestat
în altă cauză.
Obligă pe recurent să plătească
statului suma de 220 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 100 RON,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
31 mai 2006.