ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3410/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3410/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.
3/2006 Procurorul General al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a
solicitat cercetarea averii numitului G.C. și a soției acestuia G.L., în
temeiul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 115/1996, pentru declararea și
controlul averilor demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de
conducere și control și a funcționarilor publici.
În motivarea acestei cereri s-a
arătat că numitul S.G. a sesizat că G.C. și familia sa au dobândit bunuri de
valoare însemnată a căror proveniență licită nu o pot dovedi, bunuri constând
în:
- o vilă, cu dotările necesare la un
standard ridicat în care locuiește, situată în comuna Podari, cu un teren
aferent în suprafață de 600 mp, construită „în timpul mandatului de primar”;
- o construcție în lucru, cu parter
și etaj, amplasată pe un teren de circa 800 mp în comuna Podari;
- un magazin alimentar în comuna
Podari,;
- 2 apartamente în municipiul
Craiova (neidentificate)
- un apartament situat în Craiova,
înscris pe numele socrului său Drăniceanu Ion;
- casă de vacanță în comuna Podari,
pct.Nisipoasa;
- terenuri intra și extravilane, 5
ha pădure, 100 ha teren situat la drumul național Craiova-Calafat, 0,54 ha
teren extravilan comuna Podari, 5000 mp pe raza comuna Podari pct.Calu, 1000 mp
teren comuna Podari, stația Peco, 2,25 ha comuna Podari provenit prin schimb cu
un alt teren din comuna Țuglui, 5000 mp cu construcții ce a aparținut fostului
SMT Podari, alte terenuri, iar ca bunuri mobile 10 microbuze marca Iveco și
Mercedes, 2 autoturisme de lux marca BMW, 1 autoturism Lancya, 2 arme de
vânătoare ș.a.
Cererii de
cercetare i-au fost atașate sesizările formulate de denunțător, declarațiile
acestuia și ale persoanei cercetate G.C., care a susținut că are în proprietate
numai construcția în care locuiește cu soția, un autoturism și terenul de 0,54
ha în extravilan, celelalte bunuri fiind proprietatea fiului său, care este
administrator la mai multe societăți comerciale, iar parte din bunurile
indicate în sesizare nu există.
Comisia de cercetare a dispus, în
temeiul dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 115/1996, extinderea controlului și
asupra averii și veniturilor soției cercetatului G.L., precum și a averii
fiului major al acestora G.A.
Pe parcursul cercetării,
denunțătorul a solicitat extinderea cercetărilor și cu privire la un autoturism
marca Audi Q7 și 2 autoturisme marca Mercedes, pentru care anterior s-au depus
contractele de leasing auto încheiate de una dintre societățile deținute de
G.A.
Prin ordonanța nr. 3 din 8 noiembrie
2006 Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Craiova a dispus
clasarea cauzei privind cererea de cercetare a averii față de cercetații G.C.,
G.L. și G.A.F.
În motivarea acestei soluții s-a
reținut că din probele administrate a rezultat că familia G.C. și L. deține în
proprietate numai suprafața de 0,54 ha teren, reconstituit conform Legii nr.
18/1991, un imobil compus din construcție P + 1 cu terenul aferent, edificat
după anul 1990, un alt imobil compus din construcții și terenul aferent
dobândit anterior anului 1990 și un autoturism, bunuri care au fost menționate
în declarația de avere, iar în cauză nu s-a făcut nici o dovadă a caracterului
ilicit al veniturilor.
S-a mai reținut că în ce privește
bunurile pentru care s-a făcut dovada că s-au aflat sau sunt în proprietatea
familiei D. sau în patrimoniul societăților comerciale la care fiul major al
cercetaților este acționar sau administrator, acestea nu pot face obiectul
controlului întrucât nu s-a făcut dovada că s-ar fi dobândit prin persoane
interpuse și nici că ar fi fost dobândite de la cercetați cu titlu gratuit.
Împotriva ordonanței indicate au
declarat recurs D.G.F.P. Dolj în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor
Publice și denunțătorul S.G.
Recurenta D.G.F.P. Dolj a invocat
nelegalitatea și netemeinicia soluției adoptate, susținând că nu s-au respectat
dispozițiile art. 7 din Legea nr. 115/1996 deoarece nu s-a făcut comparație
între averea dobândită de către G.C. înainte de a fi numit în funcția publică
și cea pe care o avea la data încetării mandatului. De asemeni, se susține că
bunurile imobile care au făcut obiectul cercetării au fost menționate în
considerente doar la modul generic, edificate înainte sau după anul 1990, deși
era necesar ca acestea să fie prezentate separat, cu indicarea adresei, anul
dobândirii, veniturile care au servit la dobândirea acestora precum și actele
de proprietate, extrasele de C.F., acte privind plata impozitelor, copii de pe
carnetele de muncă și declarațiile de impunere ale dobânditorilor și orice alte
acte sau mijloace din care să rezulte presupusele transferări de bunuri între
membrii aceleiași familii, în acest sens încălcându-se și dispozițiile art. 10
alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 115/1996.
În motivarea recursului declarat de denunțător
se susține că ordonanța este nelegală și netemeinică deoarece Comisia nu a
dovedit rol activ în sensul că nu a dispus efectuarea probatoriului necesar
pentru lămurirea provenienței bunurilor celui cercetat, respectiv nu s-a
efectuat o expertiză tehnică pentru evaluarea bunurilor deși a solicitat
această probă, nu s-a cercetat împrejurarea că „primarul, soția și fiul
acestora se gospodăresc împreună” și nici veniturile acestuia din urmă.
Recurentul denunțător critică
prestația comisiei și cu privire la reținerea faptului că o serie de bunuri
sunt în proprietatea familiei D. sau a societăților fiului cercetatului, fără a
constata că acestea sunt persoane interpuse, având în vedere posibilitățile lor
materiale reduse.
Recursurile declarate în cauză sunt
fondate, în sensul considerentelor ce succed.
În desfășurarea acțiunii de control
ca urmare a învestirii prin cererea de cercetare, Comisia constituită în
conformitate cu prevederile Legii nr. 115/1996 trebuie să dovedească rol activ
în cercetarea și lămurirea aspectelor sesizate.
În acest sens, trebuie să
stabilească perioada care se cercetează, bunurile dobândite în perioada
respectivă, individualizate prin locație, dacă sunt imobile, data dobândirii,
valoarea lor, prezentarea veniturilor care au servit la dobândirea lor, toate
acestea dovedite cu acte de proprietate, extrase de carte funciară.
Pentru stabilirea valorii reale a
bunurilor și în conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr.
115/1996 Comisia de cercetare poate dispune efectuarea unei expertize.
În cauza de față însă Comisia de
cercetare nu a fost preocupată de lămurirea aspectelor menționate.
Astfel, nu s-a delimitat în timp
perioada supusă cercetării, nu au fost individualizate nici bunurile menționate
în considerentele ordonanței, reținându-se, la modul generic, un imobil compus
din construcție P + 1 și terenul aferent, edificat după anul 1990 și un alt
imobil compus din construcții și teren aferent, dobândit anterior anului 1990.
Sesizările formulate în cauză de
către denunțător cuprind o serie de bunuri cu privire la care Comisia a reținut
s-a făcut dovada că s-au aflat sau sunt în proprietatea familiei D., socrii
persoanei cercetate G.C. sau în patrimoniul societăților comerciale la care
fiul major al cercetatului este acționar sau administrator și astfel nu pot
face obiectul controlului.
Această reținere a comisiei este
eronată și în contradicție cu declarația dată de G.C. la data de 16 mai 2006 în
dosarul nr. 1307/III/7/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova,
instrumentat în faza prealabilă sesizării comisiei de cercetare.
În această declarație G.C.
precizează că se gospodărește împreună cu soția G.L. și fiul său G.A. Florin,
în vârstă de 26 ani, iar veniturile familiei provin din salariul său de primar
la comunei Podari, salariul soției care lucrează la societățile fiului și
veniturile acestuia care este administratorul mai multor societăți.
Or, în atare situație, sunt supuse
controlului și bunurile fiului major al cercetatului, bunuri substanțiale și de
valoare, după cum rezultă din declarația dată de G.A.F., f.247 dosar comisie și
din actele depuse la dosar, constând în: apartament cu 2 camere în Craiova,
suprafața de 5 ha pădure în comuna Podari, în apropierea satului de vacanță,
suprafețele de teren de 200 mp și 300 mp situate în satul de vacanță, suprafața
de 117 mp teren intravilan comuna Podari, suprafața de 500 mp teren extravilan
comuna Podari, suprafața de 2650 mp teren extravilan, municipiul Craiova.
Cu privire la cele mai multe din
aceste bunuri G.A.F. a precizat că banii pentru dobândirea lor provin de la
bunicul lui D.
În această situație, Comisia de
cercetare era datoare a verifica, evident pe bază de dovezi, aceste susțineri
și posibilitățile materiale ale bunicilor săi materni, având în vedere
dispozițiile expuse ale art. 10 teza a II-a din Legea nr. 115/1996.
Concluzionând asupra cauzei de față,
Înalta Curte urmează a admite recursurile declarate în cauză, a casa ordonanța
atacată și a retrimite dosarul la comisia de cercetare.
În sensul considerentelor expuse,
Comisia va relua cercetarea, dispunând efectuarea de expertize tehnice de
specialitate pentru individualizarea și stabilirea valorii bunurilor dobândite
de cercetat și familia sa.
Pentru a se constata dacă
proveniența bunurilor este sau nu justificată, comisia de cercetare va efectua
o eșalonare a veniturilor și cheltuielilor cercetatului și familiei sale,
împărțind perioada supusă cercetării, pe care urmează a o stabili, în
subperioade în raport cu datele de dobândire a bunurilor mai importante, în
acest sens apelându-se eventual, la serviciile de specialitate ale unui expert
contabil.
În sensul celor menționate anterior,
comisia urmează a verifica și lămuri situația bunurilor reținute ca fiind ale
lui G.A.F. sau familia D., având în vedere prevederile exprese alte art. 10
teza a II-a din Legea nr. 115/1996.
În conformitate cu dispozițiile art.
313 Înalta Curte va casa ordonanța și va retrimite dosarul comisiei de
cercetare, care va avea în vedere și dispozițiile art. 315 alin. (1) C. proc.
civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de D.G.F.P. Dolj, în
nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice și de S.G. împotriva
Ordonanței nr. 3 din 8 noiembrie 2006 dată de Comisia de cercetare a averilor
constituită în temeiul Legii nr. 115/1996 de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Casează ordonanța atacată și
retrimite dosarul la Comisia de mai sus.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
26 aprilie
2007.