ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1903/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1903/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la 21
decembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiate, excepția lipsei procedurii
administrative prealabile și excepția lipsei calității procesuale active
invocate de Guvernul României. A respins, ca neîntemeiată, excepția
prematurității capătului de cerere subsecvent și tot ca neîntemeiată, a respins
cererea de suspendare.
Instanța de fond a reținut în
motivare, referitor la excepțiile inovate, respectiv lipsa plângerii
prealabile, lipsa calității procesuale și aceea a prematurității capătului de
cerere subsecvent, că acestea sunt neîntemeiate pentru considerente pe larg
enunțate în încheiere.
Cu privire la cererea de suspendare
a executării actului administrativ în litigiu, și aceasta a fost respinsă,
întrucât nu a îndeplinit cerințele prevăzute expres de dispozițiile art. 14 din
Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei încheieri a
formulat recurs, SC C.H. SRL București, criticând-o ca nelegală, întrucât prima
instanță a interpretat greșit dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004,
întrucât din actele depuse rezultă, atât paguba iminentă, cât și cazul bine
justificat, condiții cerute imperativ de textul mai sus invocat.
Recursul este nefondat și va fi
respins pentru următoarele considerente:
Suspendarea actelor administrative
reprezintă o operațiune juridică de interpretare vremelnică a efectelor
acestora. Această măsură apare ca o situație de excepție și este condiționată
de existența cazului bine justificat și a pagubei iminente, care trebuie
temeinic dovedite.
Referitor la paguba iminentă s-a
convenit în practică și doctrină să se aibă în vedere prejudiciul efectiv, cât
și o perturbare a funcționării unei autorități publice.
În speță, din actele depuse nu
rezultă că reclamanta a dovedit acea pagubă iminentă de care face vorbire și
care, împreună cu cazul bine justificat, ar fi condus instanța de fond, la
acordarea suspendării.
Așa fiind, Înalta Curte de Casație
și Justiție va respinge recursul declarat de SC C.H. SRL București, ca
nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC C.H.
SRL București împotriva încheierii din 21 decembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 25 mai 2006.