ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5047/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 234

din 23 februarie 2006 a Tribunalului București, secția a II-a penală,

inculpatul

P.M.

a fost condamnat,

pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.

c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 8 ani

închisoare.

În baza art. 211 alin. (2) lit.

b) și c) C. pen., același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 9 ani

închisoare.

În baza art. 33 – art. 34 C.

pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare și

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

perioadă de 5 ani după executarea pedepsei.

S-a făcut aplicarea art. 71

– art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen.,

s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la

11 septembrie 2005, la zi.

S-a luat act că partea

vătămată B.V. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 14 raportat la art.

346 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la despăgubiri către partea civilă

Radu Marian în sumă de 6.500.000 lei reprezentând contravaloarea lanțului din

aur.

În baza art. 191 C. proc.

pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în

sumă de 500 lei RON, din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100

lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În ziua de 11 septembrie

2005, pe stradă, inculpatul a smuls de la gâtul părții vătămate B.V. lănțișorul

din aur cu pandantiv. La strigătele de ajutor ale victimei, martorul V.I. l-a

urmărit pe inculpat și a solicitat ajutorul organelor de poliție, care l-au

imobilizat.

Bunul sustras a fost

restituit părții vătămate.

În seara zilei de 11 august

2005, inculpatul i-a sustras părții vătămate Radu Marian, prin violență și

amenințare, lănțișorul din aur de la gât și brățara de la mână.

Lănțișorul din aur a fost

vândut, dar brățara a fost recuperată și restituită părții vătămate.

Inculpatul a recunoscut

faptele, motivând că avea nevoie de bani pentru a-și procura heroina, fiind

consumator de droguri.

Situația de fapt și

vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului de urmărire

penală administrat în cauză: plângerile și declarațiile părților vătămate,

proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de recunoaștere de pe

fotografii judiciare și din grup, proces-verbal de prindere în flagrant,

proces-verbal de percheziție domiciliară, planșe fotografice, declarații martori,

declarații inculpat.

Curtea de Apel București,

secția I penală, prin decizia penală nr. 358 din 4 mai 2006, a admis apelul

inculpatului, a desființat în parte sentința penală și, rejudecând, a făcut

aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Celelalte dispoziții ale

sentinței au fost menținute.

Starea de arest a

inculpatului a fost menținută, potrivit dispozițiilor art. 160

b

alin.

(3) C. proc. pen., și s-a dedus prevenția la zi.

Instanța de control judiciar

a constatat că în cauză s-a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale

referitoare la pedeapsa accesorie, motiv pentru care, în conformitate cu

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a înlăturat aplicarea art. 64

lit. c), d) și e) C. pen.

Instanța de apel a constatat

neîntemeiată critica formulată de inculpat cu privire la individualizarea

pedepsei, constatând că în cauză nu se impune reducerea acesteia.

Împotriva acestei decizii

penale a declarat recurs inculpatul P.M., solicitând admiterea acesteia,

casarea hotărârii atacate și reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

Temeiul juridic al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen.

Examinând recursul, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat.

Individualizarea pedepsei

aplicate inculpatului P.M. s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 72 C.

pen.

Instanța de judecată a avut

în vedere pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite de inculpat,

rezultând din modul de operare și repetabilitatea faptelor.

Totodată, s-a avut în vedere

statutul de recidivist al inculpatului care, în perioada 1995-2001 a mai fost

condamnat de 3 ori pentru săvârșirea de infracțiuni de furt calificat și

tâlhărie.

Dată fiind perseverența

infracțională a inculpatului, Curtea constată că pedeapsa aplicată corespunde

pe deplin scopului punitiv și educativ stabilit de art. 52 C. pen., astfel că

reducerea cuantumului acesteia este netemeinică.

Așa fiind, Curtea urmează să

respingă, ca nefondat, recursul inculpatului.

Durata reținerii și

arestării preventive se va deduce din pedeapsa aplicată, de la 11 septembrie

2005, la zi.

Recurentul inculpat va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare, onorariul apărătorului din oficiu

fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen., art.

88 C. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul

P.M. împotriva deciziei penale nr. 358 din 4 mai 2006 a Curții de Apel

București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 11 septembrie 2005

la 6 septembrie 2006.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 220 lei, din care

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 6 septembrie 2006.