ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4317/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin rechizitoriul din 8 noiembrie 2005 al Parchetului

de pe lângă Tribunalul Timiș, dat în dosar nr. 488/P/2005, a fost trimis în judecată

inculpatul P.V., pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2)

lit. b) și c) și alin. (2) lit. a) C. pen., reținându-se următoarea situație de

fapt:

„La data de 26 iunie 2005, partea vătămată B.C.C. s-a

adresat organelor de poliție cu o plângere penală, reclamând faptul că la data

sus-numită, în jurul orelor 4,40-5,00, în timp ce se afla în parcul din

apropierea B.R.D. Timișoara a fost deposedat prin violență de lănțișorul de aur

pe care-l purta la gât.

Din plângerea părții vătămate a reieșit că autorii

agresiunii au fost numiții C. și C., tineri cu care partea vătămată se

cunoscuse în acea seară la barul B.F. din zona Complexului Studențesc din

Timișoara.

Imediat după comiterea faptei s-a reușit reținerea

numitului C. care după legitimare s-a stabilit că se numește B.B. Acesta a fost

trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 441/P/2005 din 12 iulie 2005 al

Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

La data de 29 octombrie 2005 s-a reușit și reținerea

numitului C. care s-a stabilit că se numește P.V. Din cercetările întreprinse în

cauză s-a conturat următoarea stare de fapt:

În 25 iunie 2005, în jurul orelor 23,00, partea

vătămată împreună cu numitul S.C. s-au deplasat la barul B.F. unde au consumat

sucuri și băuturi alcoolice. În acea împrejurare, partea vătămată și prietenul

său au făcut cunoștință cu doi tineri care s-au prezentat cu poreclele C. și A.

Aproximativ în jurul orelor 4,00, partea vătămată și amicul său au decis să se

deplaseze la discoteca G., sens în care i-a invitat cu ei și pe numiții C. și A.

Aceștia din urmă au refuzat însă invitația, motivând că aveau altceva de făcut.

Ca atare, partea vătămată împreună cu S.C. s-au deplasat la discoteca unde însă,

datorită vestimentației neadecvate, nu li s-a permis intrarea.

Așa fiind, după ce aceștia și-au cumpărat de mâncare,

au plecat spre casă.

La un moment dat, în timp ce se deplasau prin parcul

din apropierea B.R.D., partea vătămată a simțit că cineva i-a smuls lănțișorul

pe care-l purta la gât, după care o altă persoană i-a aplicat o lovitură cu

pumnul peste cap. Imediat după aceea, partea vătămată i-a recunoscut pe

agresori ca fiind numiții A. și C. Deși, atât partea vătămată cât și S.C. au

plecat în urmărirea celor doi, aceștia nu au mai putut fi ajunși din urmă,

reușind să fugă.

De precizat este faptul că în timp ce fugeau, urmăriți

exact de partea vătămată și amicul său, numiții A. și C. au fost văzuți și

recunoscuți de către numitul N.F.L. care se găsea în apropiere.

În cursul urmăririi penale s-a procedat la efectuarea

unei recunoașteri din grup, împrejurare în care partea vătămată și martorul S.C.

l-au recunoscut pe numitul C. în persoana inculpatului B.B.

Audiat fiind inculpatul în legătură cu învinuirea care

i se aduce, acesta a recunoscut că și-a însușit lănțișorul din aur aparținând

părții vătămate, precizând însă că nu a uzat de violență. De altfel, inculpatul

a arătat că partea vătămată se afla căzută la pământ iar lănțișorul se afla sub

el.

Inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, care

nu atrag însă starea de recidivă, acesta fiind condamnat prin sentința penală nr.

364 din 27 octombrie 2004 a Judecătoriei Deta la o pedeapsă de 4 luni

închisoare cu termen de încercare de 2 ani și 4 luni pentru comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001”.

Rechizitoriul de mai sus, care a fost înregistrat sub nr.

1084/P/2005 la Tribunalul Timiș a fost reunit cu rechizitoriul din 12 iulie

2005 al aceluiași parchet, dat în dosar nr. 441/P/2005, înregistrat la același

tribunal sub nr. 6794/2005; în acest rechizitoriu a fost reținută starea de

fapt după cum urmează:

„La data de 26 iunie 2005, partea vătămată B.C.C. s-a

adresat organelor de poliție cu o plângere penală, reclamând faptul că la data

sus-amintită, în jurul orelor 4,40-5,00, în timp ce se afla în parcul din

apropierea B.R.D. Timișoara a fost deposedat prin violență de lănțișorul de aur

pe care-l purta la gât. Din plângerea părții vătămate a reieșit că autorii

agresiunii au fost numiții A. și C., tineri cu care partea vătămată se

cunoscuse în acea seară la barul B.F. din zona Complexului Studențesc din

Timișoara.

În urma cercetărilor întreprinse în cauză, s-au

constatat următoarele:

În 25 iunie 2005, în jurul orelor 23,00, partea

vătămată împreună cu numitul S.C. s-au deplasat la barul B.F. unde au consumat

sucuri și băuturi alcoolice. În acea împrejurare, partea vătămată și prietenul

său au făcut cunoștință cu doi tineri care s-au prezentat cu poreclele C. și A.

Aproximativ în jurul orelor 4,00, partea vătămată și amicul său au decis să se

deplaseze la discoteca G., sens în care i-a invitat cu ei și pe numiții C. și A.

Aceștia din urmă au refuzat însă invitația, motivând că aveau altceva de făcut.

Ca atare, partea vătămată împreună cu S.C. s-au deplasat la discoteca G. unde însă,

datorită vestimentației neadecvate, nu li s-a permis intrarea. Așa fiind, după

ce aceștia și-au cumpărat de mâncare, au plecat spre casă. La un moment dat, în

timp ce se deplasau prin parcul din apropierea B.R.D., partea vătămată a simțit

că cineva i-a smuls lănțișorul pe care-l purta la gât, după care o altă

persoană i-a aplicat o lovitură cu pumnul peste cap. Imediat după aceea, partea

vătămată i-a recunoscut pe agresori ca fiind numiții A. și C. Deși, atât partea

vătămată cât și S.C. au plecat în urmărirea celor doi, aceștia nu au mai putut

fi ajunși din urmă, reușind să fugă.

De precizat este faptul că în timp ce fugeau, urmăriți

fiind de partea vătămată și amicul său, numiții A. și C. au fost văzuți și

recunoscuți de către numitul N.F.L. care se găsea în apropiere.

În cursul urmăririi penale s-a procedat la efectuarea

unei recunoașteri din grup, împrejurare în care partea vătămată și martorul S.C.

l-au recunoscut pe numitul C. în persoana inculpatului B.B.

Audiat fiind inculpatul în legătură cu învinuirea care

i se aduce, acesta nu a recunoscut comiterea faptei.

Întrucât prejudiciul cauzat părții vătămate, în

valoare de 15.000.000 lei nu a fost recuperat, aceasta se constituie parte

civilă în cauză.

Dat fiind faptul că până în prezent nu s-a reușit

identificarea numitului A., față de acesta se va dispune disjungerea cauzei în

vederea cercetării.

Inculpatul B.B. nu este recunoscut cu antecedente

penale”.

În cauzele reunite, Tribunalul Timiș, prin sentința

penală nr. 188/ P din 13 februarie 2006, a stabilit o stare de fapt identică acelora din cele două rechizitorii, a dat aceeași încadrare juridică faptelor

inculpaților, apoi a hotărât:

„În baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c), alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., prin schimbarea

încadrării juridice în baza art. 334 C. proc. pen., din art. 211 alin. (2) lit.

b) și c), alin. (2

1

) lit. a) C. pen., condamnă pe inculpatul P.V.,

pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie la pedeapsa închisorii de:

- 7 ani și 6 luni închisoare cu interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c), alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 100 C. pen., condamnă inculpatul minor B.B., pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie la pedeapsa

închisorii de:

- 3 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea prevederilor

art. 86

1

C. pen., dispunându-se suspendarea executării pedepsei sub

supraveghere.

În baza art. 86

3

alin. (1) C. pen., pe

durata termenului de încercare trebuie să se supună următoarelor măsuri de

supraveghere:

- să se prezinte săptămânal la S.P.V.R.S. de pe lângă Tribunalul Timiș;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,

reședință locuință, orice deplasare care depășește 8 zile;

- să comunice informații de natură a putea fi

controlate mijloacele de existență.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ., obligă inculpații în solidar să plătească părții civile

B.C.C. suma de 1.500 RON, contravaloarea brățării din aur, despăgubiri civile.

Menține starea de arest a

inculpatului P.V. și deduce arestul inculpatului și reținerea din 29 octombrie 2005

la zi.

Deduce arestul inculpatului B.B. de

la 30 iunie  2005 la zi și dispune punerea de îndată în libertate a

inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 191 C. proc. pen., obligă inculpații să plătească statului câte 800 lei RON cheltuieli judiciare.”

Inculpatul P.V. a declarat apel

împotriva acestei sentințe, susținând că a comis un furt și nu o tâlhărie și a

cerut schimbarea încadrării juridice, respectiv micșorarea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 176 din 3

mai 2006, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpat, apreciind ca legală și temeinică soluția pronunțată de prima

instanță.

Împotriva acestei decizii,în termen legal, a declarat recurs inculpatul

P.V., solicitând, prin apărătorul desemnat din oficiu, reducerea pedepsei, iar

în ultimul său cuvânt, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de furt.

Examinând decizia penală atacată

atât prin prisma motivelor de recurs formulate, cât și din oficiu, sub toate

aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Înalta Curte constată că recursul

este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a stabilit corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului, procedând la încadrarea juridică

corespunzătoare a faptei săvârșite de acesta.

Cu privire la motivul de recurs prin

care inculpatul solicită schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de

furt, Curtea apreciază că este neîntemeiat.

Astfel, susținerile inculpatului că

nu a folosit violența în săvârșirea infracțiunii sunt infirmate de probele

administrate în cauză.

În acest sens, deși inculpatul a

declarat constant că nu l-a deposedat pe B.C., din declarațiile martorilor

audiați rezultă cu certitudine că inculpatul a smuls lanțul de aur de la gâtul

părții vătămate, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de tâlhărie și nu de furt.

Așa încât, susținerile inculpatului

că a găsit pe jos lănțișorul de aur nu reprezintă decât o încercare puerilă a

acestuia de a suporta o consecință mai puțin severă a încălcării legii penale.

Cu privire la cel de-al doilea motiv

de recurs care vizează o nouă individualizare a pedepsei în sensul reducerii

acesteia, Înalta Curte apreciază că, s-au avut în vedere criteriile generale

prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al

infracțiunii, modul și împrejurările săvârșirii faptei, limitele de pedeapsă

prevăzute de lege cât și circumstanțele personale ale inculpatului (acesta nu a

recunoscut săvârșirea faptei, este cunoscut cu antecedente penale, este tânăr),

aspecte ce au condus la stabilirea unei pedepse care, atât prin cuantum, cât și

ca modalitate de executare, este în măsură să asigure atingerea scopurilor

pedepsei astfel cum prevăd dispozițiile art. 52 C. pen.

În consecință, nu se impune

reducerea pedepsei aplicate inculpatului, în cauză nefiind motive care să

justifice această cerere.

Față de aceste considerente, urmează

ca, în baza dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., să fie respins recursul declarat de inculpat, ca nefondat.

În baza dispozițiilor art. 192 alin. (2), raportat la art. 189 alin.

(1) C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.V. împotriva

deciziei penale nr. 176 din 3 mai 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive

de la 29 octombrie 2005 la 5 iulie 2006.

Obligă recurentul inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 220 lei, din care onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5

iulie 2006.