ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8507/2006

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc.

civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Gorj, secția civilă, la 6 martie 2003, C.A., C.I., C.M., C.D. și

C.C. au solicitat, în contradictoriu cu intimații Primăria Târgu Jiu

și Consiliul local Târgu Jiu, anularea deciziei nr. 413/2003 emisă de

primar, obligarea la restituirea în natură a terenului în

suprafață de 172 mp situat în Târgu Jiu, obligarea la

despăgubiri pentru casa demolată ce a fost situată pe terenul a

cărui restituire în natură s-a solicitat.

În motivarea contestației s-a arătat

că imobilul pentru care se solicită măsuri reparatorii a fost

expropriat în temeiul Decretului nr. 180/1986. Casa a fost demolată,

reclamanții primind o despăgubire simbolică.

Terenul poate fi restituit în natură pentru

că nu aparține domeniului public, fiind ocupat de diferite firme

comerciale în scopuri private.

La termenul din 28 martie 2003, la solicitarea

verbală a reprezentantului Consiliului local Târgu Jiu instanța a

dispus introducerea în cauză a Ministerului Finanțelor Publice.

Prin sentința civilă nr. 309 din 31

octombrie 2003 Tribunalul Gorj, secția civilă, a admis în parte

contestația, a desființat în parte dispoziția nr. 413/2003

emisă de Primarul municipiului Târgu Jiu, a dispus în contradictoriu cu

Consiliul local Târgu Jiu și Primăria municipiului Târgu Jiu

acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în

suprafață de 172 mp, corespunzător valorii acestuia. A fost

respinsă acțiunea privind acordarea de măsuri reparatorii pentru

construcții și împotriva Statului român pentru lipsa

calității procesuale pasive.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță

a reținut că afectațiunea terenului solicitat a fi restituit în

natură este de interes public, el fiind folosit ca parcare auto încă

înainte de 1989.

Notificarea cu privire la construcții nu a fost

depusă în termen. Notificarea prin care s-a solicitat aplicarea

dispozițiilor Legii nr. 10/2001 la teren nu justifică acceptarea ca

fiind în termen și notificarea pentru construcții.

Apelurile declarate de reclamanți și

pârâtul Consiliul local al municipiului Târgu Jiu au fost admise prin decizia

civilă nr. 1299 din 21 mai 2004 a Curții de Apel Craiova, secția

civilă. Sentința a fost anulată și cauza reținută

spre rejudecarea fondului, considerându-se că este necesară completarea

probatoriului cu efectuarea unei noi expertize prin care să se

stabilească dacă terenul solicitat face parte din domeniul public,

dacă are afectațiunea pentru care s-a dispus exproprierea, dacă

este posibilă restituirea în natură. S-a stabilit, totodată,

necesitatea de a se face verificări asupra depunerii notificării în

termen.

Rejudecând în fond după anulare, instanța

de apel a pronunțat decizia nr. 126 din 9 februarie 2006 prin care a admis

în parte contestația, a anulat dispoziția nr. 413 din 7 februarie

2003 emisă de Primăria Târgu Jiu, a constatat dreptul contestatorilor

la măsuri reparatorii pentru suprafața de 172 mp, în condițiile

Legii nr. 247/2005. A fost respinsă cererea privitoare la măsuri

reparatorii pentru construcții. A fost respinsă contestația

față de Ministerul Finanțelor Publice.

În considerentele hotărârii sale, instanța

de apel a arătat că deși pe terenul expropriat nu se află

ansamblul de locuințe proiectat, ci Piața Centrală a

municipiului Târgu Jiu, edificată în 2002, acesta este un obiectiv care

servește interesului general al societății, situație în

care nu poate fi primită apărarea reclamanților că

exproprierea a avut o altă finalitate.

Chiar dacă expertul a concluzionat că doar

suprafața de 29 mp aparține domeniului public și că

diferența de 143 mp nu a avut afectațiunea pentru care s-a dispus

exproprierea, instanța nu și-a putut însuși punctul de vedere al

expertului în sensul restituirii terenului, pentru că restituirea acestuia

ar afecta servituțile legale și alte amenajări de utilitate

publică existente în Piața Centrală.

În privința despăgubirilor solicitate

pentru construcții, se impune să se facă incidența în

cauză a dispozițiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei date în apel reclamanții au

declarat recurs, motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și

9 C. proc. civ., prin care au formulat următoarele critici:

În mod greșit instanța a constatat dreptul

reclamanților la despăgubiri pentru teren întrucât nu au solicitat

decât restituirea în natură.

Terenul a cărui restituire în natură s-a

solicitat nu aparține domeniului public, aspect care rezultă din

toate probele administrate în cauză.

În mod greșit a fost respinsă solicitarea

reclamanților de acordare a despăgubirilor pentru casa demolată,

deoarece prin completarea la notificarea depusă în termen s-au solicitat

despăgubiri pentru casă.

Statul român trebuie să stea în proces pentru ca

hotărârea ce se va pronunța să-i fie opozabilă.

Prin întâmpinare, Primarul municipiului Târgu Jiu a

solicitat respingerea recursului, în temeiul art. 11 din lege, întrucât terenul

în litigiu este ocupat parțial de o parcare amenajată, parțial

de o alee acces auto și un trotuar pietonal. A fost anexat inventarul

bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Târgu Jiu.

Analizând hotărârea atacată, în limitele

criticii formulate prin motivele de recurs și în raport de dovezile

administrate în toate etapele procesuale, Înalta Curte a apreciat că

recursul este întemeiat în sensul celor ce urmează:

Contestatorii au susținut, iar Primăria

municipiului Târgu Jiu a confirmat prin adresa nr. 35982 din 17 ianuarie 2003,

faptul că imobilul pentru care se solicită măsuri reparatorii a

fost expropriat în temeiul Decretului nr. 180/1986 în scopul construirii unor

apartamente și a dotărilor comerciale și tehnico-edilitare

aferente în ansamblul de locuințe Argeș Siret.

Terenul este amplasat în intravilanul

localității „în fața pieței de lângă Jiu”, conform

expertizei depusă la 6 august 2003.

La poziția 646 din lista cuprinzând inventarul

bunurilor aparținând domeniului public al municipiului Târgu Jiu,

aprobată de Consiliul local al municipiului Târgu Jiu, este indicată

o parcare situată în incinta Pieței Centrale, ternul fiind expropriat

în temeiul Decretului nr. 408/1981.

Așadar, nu există identitate între terenul

aflat în domeniul public și terenul ce a aparținut

reclamanților, de vreme ce acesta a fost preluat în temeiul unui alt act

normativ.

Toate rapoartele de expertiză au concluzionat în

sensul că din suprafața preluată numai 29 mp se află sub

incidența Decretului de expropriere nr. 180/1986, terenul fiind afectat de

trotuarul aferent străzii și de alee de acces în parcare.

Având în vedere că Legea nr. 10/2001 nu s-a

abătut de la principiul reparării pagubei cu prioritate în

natură, instanța îi va obliga pe pârâți la restituirea în

natură a terenului în suprafață de 143 mp. Faptul că pe

acest teren se află construcții provizorii, care oricum au fost

trecute în domeniul privat al localității, nu poate împiedica

restituirea în natură.

Pentru diferența de 29 mp reclamanții au

dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în

despăgubiri potrivit legii speciale. Împrejurarea că reclamanții

au solicitat numai restituirea în natură și această modalitate de

reparare nu este posibilă cu privire la întreaga suprafață,

îndreptățește instanțele să le recunoască dreptul

la aceste măsuri reparatorii.

Față de cele ce preced, se impune admiterea

recursului, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., pentru motivul prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., instanța de apel făcând aplicarea

greșită a prevederilor legii materiale incidente.

Nu este întemeiată critica în privința

soluției date cererii de acordare a despăgubirilor pentru casă.

Legea nr. 10/2001 a impus un termen de decădere

până la care să fie formulată notificarea, neexistând

posibilitatea completării sale ulterioare.

Pe de altă parte, numai dorința

reclamanților de a face opozabilă hotărârea Ministerului

Finanțelor Publice, în condițiile în care statul nu are nici o

obligație în cauză, nu este suficientă pentru justificarea

calității procesuale a acestei părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanții C.I.,

C.M., C.D. și C.C. împotriva deciziei civile nr. 126 din 9 februarie 2006

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă,

și în consecință:

Modifică în parte decizia în sensul că îi

obligă pe pârâți să restituie reclamanților în natură

terenul în suprafață de 143 mp situat în Târgu Jiu.

Constată că pentru diferența de 29 mp

reclamanții au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent constând

în despăgubiri potrivit Legii speciale nr. 247/2005.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi 24 octombrie 2006.