ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5434/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 12 septembrie 2005, în

dosarul nr. 930/2005 Tribunalul Harghita a pronunțat sentința penală nr. 258

prin care, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit.

b) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului O.F. de sub acuza săvârșirii

infracțiunii incriminate de dispozițiile art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002

și a rămas în sarcina statului cheltuielile judiciare ocazionate de

soluționarea acestei cauzei.

Pentru a adopta această soluție

instanța de fond a reținut, că în seara zilei de 29 iunie 2005, inculpatul

împreună cu martorul L.T. au consumat băuturi alcoolice la barul C. din municipiul

Miercurea Ciuc, consum de băuturi care s-ar fi desfășurat până la aproximativ

orele 21,00 – 21,30 din data respectivă. Au fost apreciate drept credibile declarațiile

martorilor F.F.J. și L.T. și s-a constatat că un aspect important ce se

desprinde din declarațiile acestora doi este acela potrivit căruia, din

cantitatea de 250-300 ml. tărie, inculpatul a consumat jumătate chiar înainte

de a pleca din barul C.

S-a mai constatat că din declarația

martorului T.D. și din procesul-verbal de cercetare la fața locului rezultă că

inculpatul și-a condus autoturismul proprietate personală pe str. Brașovului

din municipiul Miercurea Ciuc, într-un interval de timp anterior orei nr. 21,45,

oră la care s-a apreciat că a avut loc coliziunea dintre cele două

autovehicule, unul dintre acestea fiind conduse de martorul T.D.

Analizându-se buletinul de analiză

toxicologică a alcoolemiei nr. 542/402/A2 din 2 iulie 2004 al S.J.M.L. Harghita,

cu procesul-verbal de cercetare a probelor biologice s-a stabilit că probele

biologice pentru stabilirea alcoolemiei au fost recoltate de la inculpat, în

data de 29 iunie 2004, în jurul orelor 22,50 și 23,50 și că pentru prima probă

recoltată a reieșit o alcoolemie de 2,30 g %o, iar pentru cea de-a doua probă

recoltată a reieșit o alcoolemie de 2,15 g %o.

Pentru a se stabilit alcoolemia în

momentul în care inculpatul a condus autoturismul s-a dispus, la solicitarea

inculpatului, avizarea expertizei medico-legale, deja efectuate în cauză.

În expertiza medico-legală nr. 1493

din 15 noiembrie 2004, a I.N.M.L. Mina Minovici București, s-a consemnat că, la

ora 21,45, inculpatul putea avea, teoretic, o alcoolemie în creștere de circa

0,75 g %o – 0,80 g %o. Expertiza medico-legală, astfel întocmită a fost

aprobată prin avizul nr. 13767 din 7 martie 2005 al C.S.M.L. din cadrul I.N.M.L.

Mina Minovici, precizându-se că alcoolemia stabilită la analiză provine

dintr-un consum mai mare sau mai tare de băuturi alcoolice decât cel declarat.

În raportul de expertiză pentru recalcularea alcoolemiei s-a arătat că în ceea

ce privește „calculul retroactiv al alcoolemiei, acesta oferă valori teoretice

aproximative și ca atare nu poate avea caracter probator din punct de vedere

medico-legal”. Analizând această susținere, instanța de fond a considerat că

medicii legiști se referă la faptul că, pe baza acestui calcul, nu se poate determina

o valoare certă a alcoolemiei astfel cum se întâmplă în cazul analizei probelor

biologice. Cele două situații deosebindu-se prin aceea că alcoolemia rezultată

din probele biologice este determinată prin măsurători directe, iar calculul

retroactiv presupune aprecieri ale specialiștilor bazate pe experiment și observație.

S-a apreciat că expertiza

medico-legală pentru recalcularea alcoolemiei are valoare probantă judiciară în

înțelesul art. 116 C. proc. pen., deoarece cuprinde aprecieri științifice

asupra valorilor probabile ale alcoolemiei în momentul săvârșirii faptei,

aprecieri ce sunt făcute, pe baza cunoștințelor unor experți.

De asemenea, s-a apreciat că există

un dubiu întemeiat asupra depășirii alcoolemiei de 0,80 g %o în sângele

inculpatului în momentul săvârșirii faptei, că acest dubiu se bazează pe o

opinie științifică dată în urma aprecierii făcute de experți, că el (dubiul)

profită inculpatului și pe cale de consecință se impunea concluzionarea că nu a

fost depășită alcoolemia prevăzută de lege.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita care a solicitat

condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 79 alin.

(1) din O.U.G. nr. 195/2002.

Prin decizia penală nr. 75/ A din 12

mai 2006, Curtea Apel Tg. Mureș a admis apelul declarat de Ministerul Public –

Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita împotriva sentinței penale nr. 258

din 12 septembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 930/2005.

S-a desființat în tot sentința

apelată și rejudecând cauza:

În baza dispozițiilor art. 79 alin.

(1) din O.U.G. nr. 195/2002 a condamnat pe inculpatul O.F., la pedeapsa de un

an și 4 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui

autovehicul pe drumurile publice cu alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur în

sânge.

Potrivit dispozițiilor art. 81 C. pen., a suspendat executarea pedepsei

astfel aplicate, pe durata termenului de executare de 2 ani, reglementat de

dispozițiile art. 82 C. pen., durata totală a termenului de încercare fiind de

3 ani și 4 luni (un an și 4 luni + 2 ani).

În conformitate cu dispozițiile art.

359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra respectării

dispozițiilor art. 83 C. pen.

A obligat inculpatul să achite

statului sumele de:

- 60 RON cheltuieli judiciare

aferente soluționării cauzei la prim grad jurisdicțional;

- 491,9 RON contravaloarea Avizului

Comisiei Superioare de Medicină Legală din cadrul I.N.M.L. Mina Minovici;

- 150 RON cheltuieli judiciare în

apel.

Pentru a pronunța astfel s-a reținut

că inculpatul O.F. a comis infracțiunea de conducere pe drumurile publice a

unui autovehicul, având în sânge o alcoolemie de peste 0,80 %o alcool pur, fapt

dovedit în dosar de probele științifice, respectiv rapoartele de expertiză

medico-legale de stabilire a alcoolemiei și, avizele acestor rapoarte dar și de

declarațiile martorilor audiați în cauză și de procesul-verbal de cercetare la

fața locului.

Împotriva acestei decizii a formulat

recurs inculpatul O.F. care a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit.

a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., susținând în esență

că, instanța de apel nu a avut în vedere concluziile expertizei medico-legale

efectuate în cauză, care a stabilit că nu a fost depășită limita legală a

alcoolemiei.

Examinând cauza, în raport de

motivul invocat cât și din oficiu se constată că recursul este nefondat.

Instanța de apel, dând eficiență

cuvenită dispozițiilor art. 62 și urm. C. proc. pen., privind probele și

mijloacele de probă și prin interpretarea coroborată a acestora, în cauză a

concluzionat în mod corect că este mai presus de orice dubiul faptul că

inculpatul a condus pe drumurile publice un autovehicul având în sânge o

alcoolemie ce depășește 0,80 %o alcool pur în sânge.

Rezultă din întreg material probator

administrat în cauză că inculpatul O.F. imediat după producerea accidentului de

circulație, fiind testat cu aparatul etilotest prezenta o alcoolemie de 0,96

mc/1 alcool pur, iar după ce a fost prezentat organelor medicale în vederea

recoltării de probe biologice la aproximativ 55 minute de la momentul

producerii evenimentului rutier s-a constatat că acesta prezintă, halenă

alcoolică, are o dificilă păstrare a echilibrului la întoarcerea bruscă din mers,

are o vorbire ușor dizartrică și o comportare dezordonată.

Cum, examinând cauza din oficiu nu se constată motive care

să conducă la casarea hotărârilor, urmează ca, potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul O.F. împotriva deciziei penale nr. 75/ A din 12 mai 2006 a Curții de

Apel Tg. Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.F. împotriva

deciziei penale nr. 75/ A din 12 mai 2006 a Curții de Apel Tg. Mureș, secția penală

și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 septembrie 2006.