ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 524/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

17 noiembrie 2004, reclamantul R.G.D. a chemat în judecată pe pârâta Agenția

Națională a Funcționarilor Publici, solicitând obligarea pârâtei să sesizeze

instanța de contencios administrativ, potrivit art. 21 alin. (3) lit. a) din

Legea nr. 188/1999, cu privire la refuzul Ministerului Muncii de a aplica

măsurile dispuse în Raportul de control al Agenției Naționale a Funcționarilor

Publici și obligarea pârâtei la plata daunelor materiale reprezentând diferența

dintre drepturile salariale pe care le-ar fi obținut dacă era numit în funcția

de inspector general de stat adjunct la Inspecția Muncii și cele obținute

efectiv începând cu data de 21 iunie 2004 și până în prezent.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat prin Raportul de control întocmit la data de 21 iunie 2004, Agenția

Națională a Funcționarilor Publici a constatat nelegalitatea angajării numitei

V.C., în funcția de Inspector General de Stat Adjunct pe Relații de Muncă, la

Inspecția Muncii și a stabilit obligația Ministerului Muncii de a revoca actul

administrativ de numire în funcția publică menționată și numirea în această

funcție, a reclamantului, următorul candidat la concursul de ocupare a

funcției.

A mai arătat că Ministerul Muncii,

Solidarității Sociale și Familiei nu a întreprins nici un demers în acest sens,

motiv pentru care reclamantul s-a adresat Agenției Naționale a Funcționarilor

Publici, la data de 12 octombrie 2004, solicitând aplicarea prevederilor art.

21 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 188/1999, prin sesizarea instanței de

contencios administrativ, în vederea aplicării măsurilor stabilite prin

raportul de control.

Pârâta a refuzat, însă, rezolvarea

acestei cereri și îndeplinirea obligațiilor ce îi revin în baza legii, motiv

pentru care reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ, în

temeiul Legii nr. 29/1990.

Prin sentința civilă nr. 921/2005, a

Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal,

acțiunea a fost respinsă, ca nefondată, reținându-se că potrivit art. 20 alin.

(3) lit. a) și b) din Legea nr. 188/1999, în sarcina Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici nu se instituie o obligație, ci un drept de a sesiza

instanța de contencios administrativ. Însă reclamantul formulând el însuși o

acțiune în acest sens pentru anularea concursului din data de 17 aprilie 2003,

acestuia nu i s-a încălcat nici un drept în sensul art. 1 din Legea nr.

29/1990.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs în termen, reclamantul.

În motivarea recursului s-a arătat

că Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a înțeles să uzeze de dreptul

prevăzut de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 188/1999; că acțiunea pe care el a

promovat-o - dosarul nr. 275/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, are alt obiect, și anume, anularea

rezultatului concursului din 17 aprilie 2003.

Verificând cauza, în funcție de

motivarea recursului în lumina dispozițiilor art. 304

1

C. proc.

civ., Curtea reține următoarele:

Ca urmare a controlului efectuat cu

privire la legalitatea concursului organizat de către Ministerul Muncii,

Solidarității Sociale și Familiei, la 17 aprilie 2003, pentru ocuparea funcției

publice de inspector general de stat adjunct pe relații de muncă în Inspecția

Muncii, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, prin Raportul de control

întocmit la 21 iunie 2004, a constatat nerespectarea prevederilor art. 51 din

Legea nr. 188/1999 și a art. 19 alin. (3), coroborat cu art. 9 alin. (2) din

O.U.G. nr. 192/2002, modificată. În raport s-a menționat revocarea actului

administrativ de numire în funcție a numitei C.V. și numirea în funcție a

următorului candidat clasat la concurs sau, după caz, numirea reclamantului în

situația în care obține, pe calea contenciosului administrativ, această

soluție.

Recurentul, la data de 5 iunie 2003, a formulat

acțiune, prin care a solicitat anularea concursului din 17 aprilie 2003,

anularea ordinului emis de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și

Familiei, de numire în funcția de Inspector general de stat adjunct, a numitei

V.C., plus 500 milioane lei daune morale.

Prin sentința civilă nr. 2022/2004 a

Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, acțiunea a fost

admisă în parte, s-a anulat concursul și ordinul contestat și s-a respins

cererea privind daunele morale. Sentința este irevocabilă conform deciziei nr.

3952/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal.

În condițiile în care reclamantul a

formulat el însuși o acțiune având ca obiect concursul desfășurat la 17 aprilie

2003 și anularea ordinului de numire în funcția publică a numitei V.C., Agenția

Națională a Funcționarilor Publici nu mai avea interes să promoveze o acțiune

similară. Prin neuzarea dreptului prevăzut de art. 20 alin. (3) lit. a) și b)

din Legea nr. 188/1999, Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a vătămat

reclamantului, nici un drept prevăzut de lege, astfel încât nefiind întrunite

cerințele art. 1 din Legea nr. 29/1990, în mod corect acțiunea a fost respinsă

de către instanța de fond.

De altfel, a fost realizată

finalitatea urmărită de reclamant - anularea concursului și a ordinului de

numire în funcția publică a numitei V.C., astfel cum s-a stabilit prin decizia

nr. 3952/2005, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare care

să poată fi analizate din oficiu conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de R.G.D.

împotriva sentinței civile nr. 921 din 17 mai 2005 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 februarie 2006.