ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1260/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1599/2005,

Curtea de Apel București a anulat cererea reclamantei SC C.M. SRL București, în

contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenței, ca netimbrată și a respins

cererea reclamantei SC G.E.T. SA București, în contradictoriu cu pârâtul

Consiliul Concurenței, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a reținut că decizia nr. 85/2005, emisă de pârâta autoritate

de concurență, este legală și a fost emisă cu respectarea dispozițiilor Legii nr.

21/1996, republicată.

Au fost înlăturate susținerile

reclamantei, în sensul că nu i-ar fi fost respectat dreptul la apărare, pentru

că nu i s-ar fi cerut punctul de vedere cu privire la omisiunea notificării

concentrării economice, întrucât termenul prelungit de 15 zile a fost depășit

cu 17 zile, societatea exprimându-și punctul de vedere prin adresa nr. 1051/2005.

Referitor la cererea SC C.M. SRL,

aceasta a fost anulată ca netimbrată, în raport cu dispozițiile art. 20 alin. (3)

din Legea nr. 146/1997.

Împotriva acestei hotărâri

judecătorești a formulat recurs, SC G.E.T. SA București, criticând-o ca

nelegală și netemeinică, întrucât a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

S-a precizat în motivele de recurs,

că instanța fondului a încălcat dispozițiile art. 14 din Regulamentul aprobat

prin Ordinul nr. 80/2004, al Consiliului Concurenței. Astfel, recurentul arată

că, Comisia Consiliului Concurenței, în perioada cât a efectuat cercetările, nu

a solicitat recurentei, un punct de vedere cu privire la fapta reținută în

sarcina acesteia.

Recursul este nefondat și va fi

respins

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport cu dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Operațiunea de concentrare economică

s-a realizat în speță conform art. 10 din Legea nr. 21/1996, republicată,

aceasta fiind supusă controlului Consiliului Concurenței.

Conform Regulamentului privind

autorizarea concentrărilor economice, părțile menționate, deci și recurenta,

trebuiau să înainteze intimatului Consiliului Concurenței, în 30 de zile, o

notificare.

Termenul de 30 de zile a fost

prelungit la cererea părților, cu maxim 15 zile, însă, astfel cum rezultă din

actele dosarului, notificarea a fost depusă peste termen, în 17 zile.

Corect prima instanță a înlăturat

susținerile recurentei, în sensul că nu i-ar fi fost respectat dreptul la

apărare, întrucât nu i s-a cerut punctul de vedere cu privire la omisiunea

notificării, întrucât la dosarul de fond se află adresa DIE nr. 22/2005, prin

care s-a solicitat motivația acestei omisiuni.

Decizia nr. 85, în litigiu, a

respectat prevederile Legii concurenței, aplicându-se o sancțiune de până la 1%

din cifra de afaceri a contravenientului. De altfel, astfel cum rezultă fără

posibilitate de tăgadă, amenzile aplicate în speță s-au situat sub nivelul

minim de bază, avându-se în vedere tocmai faptul că fapta recurentei nu

comportă o gravitate deosebită.

Față de toate aceste considerente,

Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală,

motiv pentru care, conform art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul

declarat de SC G.E.T. SA București, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC G.E.T.

SA București împotriva sentinței civile nr. 1599 din 5 octombrie 2005, a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 aprilie 2006.