ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8553/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 5 aprilie 2005,

contestatorii M.M., M.V. și M.S. au chemat în judecată pe intimații SC M. SA

Suceava, A.P.V.A.S. București și Statul Român prin Ministerul Finanțelor

Publice și Consiliul Local Suceava, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța

să se dispună anularea dispoziției nr. 107/2005 emisă de intimata A.P.V.A.S.

București și obligarea intimatei la acordarea de despăgubiri în echivalent

pentru suprafața de 3600 mp, teren aflat în patrimoniul SC A. SA Suceava.

În motivarea contestației, au arătat

că autorul lor, M.I. a deținut suprafața de 0,36 ha, teren arabil situat în

intravilanul comunei Burdujeni, actualul cartier Burdujeni al orașului Suceava.

Prin Decretul nr. 266 din 31 august

1961, terenul în litigiu, a fost expropriat în proprietatea statului. Au mai

arătat că, în temeiul art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, au notificat

A.V.A.S., însă aceasta a respins notificarea cu motivarea că terenul este

evidențiat în patrimoniul SC M. SA Suceava, teren care nu intră sub incidența

Legii nr. 10/2001.

Soluționând cauza în primă instanță,

Tribunalul Suceava, secția civilă, prin sentința nr. 1119 din 8 decembrie 2005,

a admis contestația, a modificat dispoziția nr. 107/2005, emisă de intimata

A.P.V.A.S. București și a constatat că M.M., M.V. și M.S. sunt îndreptățiți la

despăgubiri în echivalent pentru suprafața de 3420 mp teren.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, la data judecării în anul 1961, terenul a avut destinația de

teren agricol, prin expropriere terenul a intrat în patrimoniul SC M. SA

Suceava, societate privatizată integral, astfel că sunt aplicabile dispozițiile

art. 27 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel intimata A.V.A.S., București, susținând că terenul solicitat de

contestatori nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001, iar pe de altă parte

contestatorii nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în

litigiu. A mai arătat că intimații-contestatori nu au depus dosarul

administrativ, fiind încălcat principiul contradictorialității.

Hotărârea instanței de fond a fost

confirmată prin decizia civilă nr. 52 din 3 aprilie 2006 pronunțată de Curtea

de Apel Suceava, secția civilă.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut, în esență, că potrivit art. 22

1

din Legea nr.

10/2001 (în vigoare la data soluționării cauzei în primă instanță) dovada

proprietății autorului contestatorilor, în absența unor probe contrarii,

existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi

cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura

preluării abuzive.

În ceea ce privește critica vizând

nedepunerea dosarului administrativ, instanța de apel a reținut că acest fapt

nu este imputabil contestatorilor.

Ulterior, acest incident a fost

înlăturat, apelanta depunând întâmpinare (f. 102), astfel că procesul s-a

desfășurat în condiții de contradictorialitate.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs A.V.A.S., invocând cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., susținând, în esență, următoarele:

- terenul solicitat de

reclamanții-contestatori avea, la momentul preluării, regimul juridic de teren

agricol, astfel că nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001;

- intimații-contestatori nu au făcut

dovada că nu au formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate

în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991.

- în lipsa actelor doveditoare care

au stat la baza emiterii deciziei nr. 107/2005, instanța a încălcat atribuțiile

puterii judecătorești, deoarece s-a subrogat instituției A.V.A.S., singura

îndrituită să stabilească calitatea de persoană îndreptățită, iar pe de altă

parte a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dreptului de a administra probe.

Recursul nu este întemeiat pentru

considerentele ce succed:

Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea

nr. 10/2001, nu intră sub incidența acesteia terenurile al căror regim juridic

este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, și prin Legea nr.

1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Interpretarea ce trebuie dată

acestui text este aceea că restituirea terenurilor, inclusiv cele arabile,

aflate în intravilanul localităților intră sub incidența Legii nr. 10/2001,

dacă nu au fost restituite persoanelor îndreptățite în temeiul Legii fondului

funciar nr. 18/1991 și al Legii nr. 1/2000.

Caracterul reparator al Legii nr.

10/2001, operând și pentru aceste terenuri, conform prevederilor pct. 8 din

Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 398/2003.

Terenul pretins de

intimații-contestatori, a avut regimul juridic de teren agricol, însă prin

expropriere face parte din patrimoniul SC M. SA Suceava, devenind intravilan.

Nefondată este și critica cu privire la dovada proprietății

intimaților-contestatori.

Cum art. 22 din Legea nr. 10/2001 nu

conține prevederi speciale în privința dreptului de proprietate al persoanelor

îndreptățite, rezultă că sunt aplicabile regulile de drept comun, din materia

acțiunii în revendicare.

Potrivit art. 22

1

(formă

aplicabilă de la 4 aprilie 2005, în prezent art. 24

1

) introdus prin

Legea nr. 247/2005, text în vigoare la data soluționării cauzei în primă

instanță, în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea

dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau

de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive.

În speță instanțele de fond și apel

au făcut o aplicare corectă a legii, în sensul că, din tabelul anexă la

Decretul de expropriere nr. 266 din 31 august 1961, rezultă că de la autorul

intimaților-contestatori s-a expropriat suprafața de 3420 mp, astfel încât

aceștia au făcut dovada dreptului de proprietate.

Nefondată este și critica vizând

încălcarea principiului contradictorialității, deoarece recurentei i s-a

acordat dreptul de a-și formula apărările, sens în care a și formulat întâmpinare.

Față de considerentele expuse,

Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat, în conformitate cu

dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 52 din 3 aprilie 2006

pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2006.