ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 291/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererile de chemare în judecată

introduse la Tribunalul Neamț, la data de 23 septembrie 2004, reclamanții B.C.,

M.V., M.G., P.L., T.V. și Federația Sindicatelor Veterinarilor din România au

solicitat, în contradictoriu cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor Neamț, anularea anexei nr. C/30 la Ordinul nr. 10.065 din 15 iulie 2004, emis de Președintele Autorității Naționale Sanitare

Veterinare, susținând că, în mod nelegal și fără acordul reclamanților - persoane

fizice, în baza acestui act le-au fost modificate felul muncii, locul muncii și

condițiile de muncă. În drept au fost invocate prevederile art. 75 din Legea nr.

188/1999, precum și cele ale art. 17 alin. (1), (2) și (4) și art. 41 alin. (1)

C. muncii, arătându-se că ordinul contestat a fost emis cu încălcarea acestor

prevederi.

Cererile de chemare în judecată au

format obiectul următoarelor dosare ale Tribunalului Neamț:

- dosarul nr. 442/CA/2004 - acțiunea

reclamantului T.V., care deținea funcția de inspector de specialitate gradul I la Serviciul Antiepizootic, reîncadrat, în baza ordinului contestat, în funcția de consilier

principal la Inspectoratul Zonal Roznov;

- dosarul nr. 443/CA/2004 - acțiunea

reclamantului B.C., care deținea funcția de consilier asistent la Centrul Sanitar Veterinar Zonal Roznov, reîncadrat, în baza ordinului contestat, în funcția

de consilier asistent la Serviciul de Sănătate Animală;

- dosarul nr. 444/CA/2004 - acțiunea

reclamantului M.V., care deținea funcția de consilier asistent la Serviciul Antiepizootic, reîncadrat, în baza ordinului contestat, în funcția de consilier

asistent C.S.V.S.A., la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor Neamț;

- dosarul nr. 445/CA/2004 - acțiunea

reclamantei M.G., care deținea funcția de inspector de specialitate gradul I la Serviciul Igienă Alimentară și Sănătate Publică, reîncadrată, în baza ordinului contestat, în

funcția de consilier asistent la Serviciul de Sănătate Animală;

- dosarul nr. 446/CA/2004 - acțiunea

reclamantului P.L.,, care deținea funcția de inspector de specialitate gradul II

la Serviciul Igienă Alimentară și Sănătate Publică, reîncadrat, în baza

ordinului contestat, în funcția de consilier asistent la C.S.V.S.A.

Prin întâmpinările depuse la

dosarele sus-menționate, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor Neamț a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului

Neamț, susținând că este competentă Curtea de Apel Bacău, întrucât actul

contestat este emis de un organ al administrației publice centrale, iar, pe

fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunilor, ca neîntemeiate, arătând, în

esență, că funcționarii publici își desfășoară activitatea în baza actului de

numire în funcția publică, care este un act de autoritate, unilateral.

Prin sentințele civile

pronunțate în dosarele sus-menționate, Tribunalul Neamț a admis excepția

necompetenței materiale formulată de pârâta

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor, Neamț și a declinat competența de soluționare a cauzei, în

favoarea Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ. Pe rolul Curții de Apel Bacău s-au format dosarele nr. 5967/2004,

nr. 5968/2004, nr. 5974/2004, nr. 5975/2004 și nr. 5976/2004.

Prin precizările de acțiune depuse

la dosarele Curții de Apel Bacău, reclamanții au arătat că înțeleg să se judece

cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Neamț, întrucât

solicită anularea anexei nr. C/30 (cuprinzând organigrama, statul de funcții și

statul nominal al Direcției) la Ordinul nr. 10.065/2004, anexă care, se

susține, ar fi fost „efectuată” de Direcție.

Având în vedere identitatea de

obiect dintre cele cinci dosare aflate pe rolul Curții de Apel Bacău, s-au

dispus conexarea dosarelor nr. 5968/2004, nr. 5974/2004, nr. 5975/2004 și nr. 5976/2004,

la dosarul nr. 5967/2004.

Prin precizările de acțiune depuse

la dosarele curții de apel, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor Neamț a solicitat introducerea în cauză a Autorității Naționale Sanitare

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, invocând în acest sens și rațiunile

care au justificat declinarea competenței în favoarea curții de apel. În al

doilea rând, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Neamț

a ridicat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că actul

emis nu îi aparține, ci a fost emis de președintele Autorității Naționale

Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Prin sentința civilă nr. 37 din 4

aprilie 2005, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției

Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Neamț și a respins acțiunea

reclamanților pentru acest motiv.

În motivarea sentinței civile

pronunțate, Curtea de Apel Bacău a reținut, în esență, că se solicită anularea

anexei nr. C/30 la Ordinul nr. 10.065/2004 al președintelui Autorității

Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, această instituție

având calitate procesuală pasivă. Instanța de fond a mai reținut că și în

situația în care anexa nr. C/30 la ordinul respectiv, anexă a cărei anulare se

solicită, ar fi fost emisă în baza documentației sau a propunerilor ori

solicitărilor Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Neamț;

legalitatea actelor sau operațiunilor administrative care au stat la baza

emiterii actului contestat, se poate verifica doar în condițiile în care instanța

a fost legal învestită cu verificarea legalității ordinului. Totodată, instanța

de fond a mai reținut că, deși li s-a pus în vedere, reclamanții au refuzat să

se judece cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor.

Împotriva sentinței civile nr. 37

din 4 aprilie 2005 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ, au declarat recurs în termen legal, reclamanții B.C., M.V., M.G.,

P.L., T.V. și Federația Sindicatelor Veterinarilor din România, invocând

dispozițiile art. 302 - 304

1

C. proc. civ.

În esență, în recursurile formulate,

toți recurenții au criticat un singur aspect, și anume, greșita soluționare de către

instanță, a excepției lipsei calității procesuale pasive a Direcției Sanitar

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. S-a arătat că în mod greșit a

apreciat instanța că pârâta din cauză este o unitate deconcentrată, din

subordinea Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor și că susținerea, în sensul că organigrama, care face obiectul

anexei nr. C/30, a fost efectuată de către Direcția Sanitară Veterinară și

pentru Siguranța Alimentelor și aprobată prin Ordinul nr. 10065/2004, având

drept consecință modificarea unilaterală felului și locului muncii, contestatorii

fiind prejudiciați, este nedovedită.

În fine s-a mai arătat că în

considerarea faptului că Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor Neamț este autoritatea care a stabilit locul de desfășurare a

activității reclamanților, modificând unilateral locul muncii și în unele cazuri

felul muncii și salariilor, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor fiind cea care doar a aprobat organigrama menționată, în mod

justificat Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Neamț

are calitate procesuală pasivă.

Analizând în ansamblu recursurile

formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, ca și cu prevederile

legale incidente, Înalta Curte reține că acestea sunt fondate și urmează a fi

admise, în sensul și pentru considerentele în continuare prezentate, cu

consecința casării deciziei atacate și trimiterii cauzei, spre rejudecare, la

aceeași instanță.

Înalta Curte apreciază că instanța

de fond, prin modul în care a soluționat excepția lipsei de calitate procesuală

pasivă, respingând acțiunea pentru acest unic aspect și considerând că această

soluție se impune, întrucât părțile reclamante au refuzat să se judece cu o

altă entitate indicată de instanță, a produs o vătămare reclamanților-recurenți

și, totodată, a încălcat prevederile art. 129 pct. 5 C. proc. civ.

Înalta Curte apreciază că instanța

de fond a nesocotit chiar principiul disponibilității părților, care nu poate

fi folosit în așa fel încât să producă vătămări chiar părții în favoarea căreia

operează.

Instanța era datoare să clarifice raporturile

juridice și relațiile părților cu autoritățile în discuție și să dispună,

eventual, citarea în cauză atât a Autorității Naționale Sanitar Veterinară și

pentru Siguranța Alimentelor, cât și a Direcției Sanitar Veterinare și pentru

Siguranța Alimentelor, urmând să se pronunțe asupra excepției invocate, după

administrarea probatoriului și în contradictoriu cu toate aceste părți. În

acest sens este de subliniat și maniera în care a fost, de altfel, formulată

excepția de către chiar Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor Neamț, condiționat și subsidiar, cererea sa principală vizând

introducerea în cauză a Autorității Naționale Sanitar Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor.

Pentru cele mai sus arătate, se va

casa sentința pronunțată și se va dispune trimiterea cauzei, spre rejudecare,

urmând ca instanța să își exercite rolul activ, și în vederea unei corecte

stabiliri a situației de fapt și de drept, să dispună citarea în cauză a

autorităților implicate, raportat la obiectul acțiunii reclamanților-recurenți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de B.C.,

M.V., M.G., P.L., T.V. și Federația Sindicatelor Veterinarilor din România

împotriva sentinței civile nr. 37 din 4 aprilie 2005 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința civilă atacată și

trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 31 ianuarie 2006.