ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3455/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 129 din 1 martie 2006, pronunțată în dosarul nr. 623/33/2006, a respins, ca tardiv formulată, cererea de revizuire formulată de revizuientul P.H. împotriva sentinței civile nr. 145 pronunțată la 9 mai 2001 în dosarul nr. 2696/2001, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița – Năsăud. Excepția tardivității formulării cererii a fost invocată de instanță, din oficiu, după respingerea în prealabil a cererii de repunere în termen, caracterizată ca atare de instanță, în raport cu susținerile revizuientului, motivat de lipsa unor acte medicale concludente care să ateste o dată certă a examinării medicale.

Pentru a reține temeinicia excepției, raportat la termenul legal invocat de revizuient, respectiv art. 322 pct. 5 și 8 C. proc. civ., s-a constatat că cererea nu a fost depusă în termenele prevăzute de art. 324 C. proc. civ., fiind transmisă prin poștă numai la data de 20 ianuarie 2006, deși revizuientul a luat cunoștință de actele invocate în sprijinul revizuirii, la 14 decembrie 2005, iar din actul medical depus la dosar nu rezultă datele în care revizuientul a fost împiedicat a se prezenta în cursul judecății procesului în care a fost pronunțată hotărârea a cărei revizuire se cere. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, revizuientul P.H., apreciind ca fiind greșită reținerea tardivității cererii de revizuire, actele depuse la dosar atestând faptul că aceasta a fost formulată în termenul legal, care, în opinia sa, este cel de 6 luni prevăzut de art. 324 pct. 5 C. proc.

civ. Recurentul a precizat că a introdus cererea de revizuire în temeiul răspunsului primit de la Ministerul Finanțelor, urmare a demersurilor sale referitoare la suma ilegalităților comise, anexat cererii și a depus la dosar certificatul medical din care rezultă că a avut cataractă la ambii ochi, că abia în septembrie 2005 a fost supus primei operații, urmând ca ce de-a doua să se facă în luna mai 2006, însă instanța de fond a considerat această motivare ca derizorie, deși acesta a fost motivul principal pentru care s-a pensionat. În opinia recurentului, greșelile comise de organele fiscale și instanța de judecată nu pot fi îndreptate decât prin revizuirea hotărârii respective. Recursul este fondat.

Exercitând controlul judiciar asupra hotărârii atacate, prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., căruia îi pot fi circumscrise susținerile recurentului și examinând cauza, sub toate aspectele, conform art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că se impune casarea acesteia și trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe, pentru considerațiunile în continuare arătate. Prin cererea de revizuire au fost invocate, într-adevăr, ca temei legal, dispozițiile art. 322 pct. 5 și 8 C. proc. civ., pentru cel din urmă caz nefiind indicate, însă, elementele necesare verificării îndeplinirii condițiilor impuse de text, întreaga motivare a cererii fiind axată pe relevanța pretinsului înscris nou pentru înlăturarea greșelilor comise de organele fiscale în stabilirea obligației de plată a impozitului, aspecte reiterate și în cererea de recurs.

În finalul cererii de revizuire, revizuientul a apreciat că este formulată în termen, raportat la faptul că adresa Administrației Fiscale Bistrița Năsăud i-a fost comunicată în cursul lunii ianuarie 2006, precum și la starea sănătății sale, precizând că a fost lipsit de vedere, aflându-se în perioada postoperatorie, conform certificatului medical anexat. Pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă, ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a determinat hotărârea a cărei revizuire se cere, cum corect a reținut prima instanță.

Tardivitatea formulării cererii pentru această situație s-a reținut prin raportare la data de 14 decembrie 2005, apreciindu-se, pe baza borderoului depus de intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Bistrița Năsăud, că la acea dată, revizuientul a luat cunoștință de actele invocate în sprijinul cererii. Or, acest borderou întocmit la 14 decembrie 2005 și purtând o ștampilă P.T.T.R. din 16 decembrie 2005 atestă doar predarea corespondenței spre expediere și nicidecum data predării efective către destinatar, dată care nu poate fi decât ulterioară celei luate în calcul de prima instanță. Prin urmare, întrucât nu s-a făcut dovada certă a datei la care s-a luat cunoștință de actul invocat, prin predarea lui efectivă, susținerile recurentului sub acest aspect nefiind infirmate în condiții legale, reținerea tardivității formulării cererii nu se justifică.

Pe de altă parte, pentru ipoteza luării în calcul a datei de 14 decembrie 2005 în vederea stabilirii momentului de început a curgerii termenului pentru a cere revizuirea, s-ar fi impus a se reține, pe baza actelor medicale anexate cererii și în raport cu data expedierii acesteia apropiată celei de 14 ianuarie 2006, că partea este îndreptățită să beneficieze de prevederile art. 103 C. proc. civ., pentru repunerea în termen, înlăturarea de plano a respectivelor acte, fără a se solicita, în virtutea art. 129 C. proc. civ., prezentarea unor date suplimentare necesare în opinia instanței pentru a fi considerate concludente, fiind de natură a afecta dreptul revizuientului la un proces echitabil, în sensul examinării condițiilor de admisibilitate a cererii de revizuire, impuse de art. 322 pct. 5 C. proc.

civ. Evident, sub aspectul motivului prevăzut de art. 322 pct. 8 C. proc. civ., având în vedere modalitatea în care a fost motivată cererea, anterior arătată și în condițiile în care pretinsa împiedicare nu a fost localizată și dovedită pentru întreaga perioadă 2001 - 2006, soluția primei instanțe este corectă. În consecință, reținând incidența în speță a motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., numai sub aspectul greșitei rețineri a tardivității formulării cererii pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 din același cod, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) și (5) C. proc. civ., va admite recursul, casând hotărârea atacată, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe, în vederea examinării îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a cererii de revizuire prevăzute de acest text.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de P.H. împotriva sentinței civile nr. 129 din 1 martie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2006.