ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1171/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1171/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
La 12 august 2002, reclamanta B.S.V.
a chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Târgu Jiu, solicitând
modificarea dispoziției nr. 3504 din 18 iulie 2001, în sensul acordării unor
despăgubiri bănești pentru imobilul situat în Târgu Jiu.
În motivarea contestației, al cărei
temei juridic nu a fost indicat, reclamanta a susținut că:
- imobilul menționat, compus din 880
mp teren situat în spatele locuinței lui Ș.V., a aparținut tatălui său și a
fost confiscat în anul 1979, pentru realizarea unor construcții și lucrări de
sistematizare;
- prin dispoziția criticată, pârâta
i-a respins nejustificat cererea de acordare a unor despăgubiri, formulată în
baza Legii nr. 10/2001.
Tribunalul Gorj, secția civilă, prin
sentința nr. 17 din 26 ianuarie 2005, a respins cererea, ca nefondată, reținând
că:
- terenul în discuție a fost
cumpărat de C.S., tatăl reclamantei, în anul 1940, prin act autentic;
- ulterior, același teren a fost
expropriat, prin Decretul nr. 28/1978, în anexa căruia nu figurează însă
reclamanta sau tatăl ei, ci o altă persoană, respectiv Ș.V.;
- reclamanta nu a făcut dovada utilizării
terenului, înscrierii lui în registrul agricol ori achitării impozitului, iar Ș.V.
a formulat notificare potrivit Legii nr. 10/2001 și susține că ar fi cumpărat
acel imobil în anii 1962-1963 de la B.G.
Curtea de Apel Craiova, secția
civilă, prin decizia nr. 2592 din 30 iunie 2005, a respins, ca nefondat,
apelul, declarat de reclamantă, reținând că apelanta nu a făcut dovada deținerii
imobilului la data exproprierii.
Reclamanta a declarat recurs, prin
care a solicitat modificarea ambelor hotărâri, în sensul admiterii acțiunii,
așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, întemeiat
pe art. 304 pct. 7-10 C. proc. civ., reclamanta a susținut că:
- prin actul de proprietate a
dovedit că terenul a aparținut tatălui său;
- martorii Ș.V. și C.T. au relatat
că acel teren nu a fost înstrăinat;
- la expropriere nu a primit
despăgubiri, iar Ș.V., vecinul ei, a solicitat propriul teren, de asemenea
expropriat.
Criticile sunt nefondate deoarece:
- potrivit actului de
vânzare-cumpărare din 20 ianuarie 1940 și susținerilor reclamatei, terenul în
discuție este amplasat în Târgu Jiu;
- în anexa decretului de expropriere
din anul 1978, figurează ca proprietar al terenului situat la adresa menționată
Ș.V., și nicidecum reclamanta sau tatăl acesteia.
Așa fiind, conform art. 312 alin. (1)
C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de B.V.
împotriva deciziei nr. 1767 din 30 iunie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția
civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 2 februarie 2006.