ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9182/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9182/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la
data de 20 iulie 2004 reclamanții: M.Z.F., E.M.B., R.J.G. și J.I.S.,
în contradictoriu cu pârâții: SC V. SA Brăila prin lichidator SC S.Q.
SRL Bacău și Primăria municipiului Brăila, au formulat
contestație împotriva deciziei nr. VN 982 din 22 iunie 2004 emisă de
pârâta SC V. SA Brăila prin care li s-a respins notificarea privind
restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Brăila,
compus din construcție și terenul aferent în suprafață de
384 mp.
Fiind astfel investit, prin
sentința civilă nr. 27 din 20 ianuarie 2005, Tribunalul Brăila a
admis contestația, a desființat decizia nr. VN 982 din 22 iunie 2004
emisă de pârâta SC V. SA Brăila și a dispus restituirea în natură
către reclamanți a imobilului situat în municipiul Brăila,
compus din construcții și 394 mp teren.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut, în esență, că imobilul
situat în municipiul Brăila a fost proprietatea defunctului D.G. în baza
contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 646 din 4 martie
1920 la Tribunalul Brăila, iar în anul 1942, imobilul a intrat în
patrimoniul Centrului de Românizare în baza Decretului nr. 842/1941.
Ulterior, decretul menționat a
fost abrogat și bunurile aparținând evreilor supuși
românizării au fost restituite de drept acestora prin Legea nr. 641/1944,
art. 1 și art. 19.
Cum imobilul în litigiu a fost
preluat de către stat în mod abuziv, iar reclamanții au dovedit
calitatea lor de moștenitori ai autorului proprietar, instanța de
fond a reținut că în speță sunt îndeplinite cerințele
art. 20 din Legea nr. 10/2001 așa încât, în mod greșit prin decizia
atacată emisă de pârâtă s-a respins notificarea acestora.
Instanța a avut în vedere și expertiza efectuată în cauză
de expertul J.N. care a concluzionat că imobilul în litigiu este unul
și același cu cel ce a aparținut autorului D.G. și care
este deținut în prezent de pârâtă.
Soluția instanței de fond
a fost confirmată de Curtea de Apel Galați care, prin decizia
civilă nr. 88A din 23 martie 2006, a respins ca nefondat apelul formulat
de pârâta SC V. SA Brăila, prin lichidator SC S.Q. SRL Bacău.
Împotriva acestei din urmă
hotărâri a declarat recurs pârâta SC V. SA Brăila, reprezentată
de lichidator SC S.Q. SRL Bacău, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ.
Se susține, în
esență, că imobilul în litigiu a fost greșit identificat,
la fel și fostul proprietar, reclamanții nefiind moștenitorii
lui D.G. care a dobândit imobilul din Brăila.
Intimații-reclamanți, prin
întâmpinarea depusă la data de 12 iulie 2006, au fost de acord cu
admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate și pe fondul
cauzei, respingerea contestației ca neîntemeiată.
Recursul este fondat pentru
considerentele ce succed.
Din examinarea contractului de
vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 646 din 4 martie 1920 la Tribunalul
Brăila (fila 41 dosar fond), rezultă că numitul D.G. a
cumpărat de la L.G. imobilul situat în strada P. alcătuit din teren
în suprafață de 394 mp cu toate clădirile aflate pe el.
Din înscrisurile aflate la dosar,
rezultă că în anul 1941 imobilul figurează pe strada P. cu nr.
287 fost 281, iar în anul 1950 D.G. vinde imobilul din strada P. cu nr. 287
dobândit de la L.G. prin actul autentificat sub nr. 646 din 4 martie 1920.
Dar, autorul reclamanților,
D.G. a decedat la data de 30 noiembrie 1922, cu 28 de ani înainte de vânzarea
imobilului.
În aceste condiții este clar
vorba de o coincidență de nume, astfel încât, D.G. care a
cumpărat imobilul din str. P. nr. 281 nu este aceeași persoană
cu autorul reclamanților, D.G.
Această concluzie rezultă
și din procesul verbal încheiat la data de 17 aprilie 1924 (fila 12 dosar
recurs) de constatare a averii defunctului D.G. (autorul reclamanților),
unde în masa succesorală nu există imobilul din str. P. nr. 281 ( sau
287) ci un imobil situat în str. P. nr. 284 colț cu strada C. nr. 251.
Mai mult, în urma dezbaterii
succesiunii lui D.G. (autorul reclamanților), moștenitorii acestuia
și autorii reclamanților înstrăinează imobilul din str. P.
nr. 284 colț cu str. C. nr. 251, conform contractului din 26 iunie 1946
aflat la fila 19 din dosarul de recurs.
Drept urmare, cum reclamanții
nu sunt moștenitorii lui D.G. care a dobândit imobilul din str. P. nr. 281
prin cumpărare de la L.G. și cum imobilul în litigiu nu a aparținut
autorului reclamanților se constată că atât instanța de
fond cât și instanța de apel au pronunțat hotărâri
nelegale, așa încât, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va
fi admis, se va modifica decizia atacată în sensul că se va admite
apelul pârâtei împotriva hotărârii primei instanțe ce va fi
schimbată în tot și se va respinge ca nefondată contestația
formulată de reclamanții împotriva deciziei emisă de
pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta
SC
V.
SA Brăila, prin
lichidator judiciar SC S.Q. SRL Bacău, împotriva deciziei civile nr. 88A
din 23 martie 2006 a Curții de Apel Galați.
Modifică decizia atacată
în sensul că admite apelul formulat de pârâtă împotriva
sentinței civile nr. 27 din 20 ianuarie 2005 a Tribunalului Brăila pe
care o schimbă în tot în sensul că respinge ca nefondată
contestația formulată de reclamanții Z.F.M., B.E.M., G.R.J.
și S.J.I. împotriva deciziei nr. VN 982 din 22 iunie 2004 emisă de
pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2006.