ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.09.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5410/2006

HOTĂRÂRE
20.09.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5410/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 354 din 27

martie 2006, Tribunalul București, secția I penală, a admis sesizarea Biroului

executări penale din cadrul tribunalului și a constatat că, condamnatul G.C. se

află în situația de a continua executarea pedepsei de 18 ani închisoare

aplicată prin sentința penală nr. 68 din 4 iulie 1991 pronunțată de Tribunalul

București, astfel că a dispus încarcerarea acestuia.

S-a reținut că, prin sentința penală

nr. 480 din 26 noiembrie 1998, Tribunalul București, secția I penală, a dispus

întreruperea executării pedepsei de 18 ani închisoare până la data la care

condamnatul G.C. se va găsi în situația de a o putea executa, având în vedere

concluziile raportului de expertiză medico-legală din care rezulta că sus-numitul

prezintă diagnosticul de „infecție HIV acută la debut” și necesită tratament de

strictă specialitate într-o clinică a Ministerului Sănătății pe o perioadă de 6

luni, timp în care nu putea fi tratat în rețeaua sanitară a D.G.P.

Prin sesizarea înregistrată, la data

de 28 iulie 2005, Biroul executări penale din cadrul Tribunalului București, secția

I penală, a solicitat verificarea stării de sănătate a condamnatului G.C. și a

situației executării pedepsei a cărei întrerupere a fost dispusă în condițiile

arătate mai sus.

Conform raportului de nouă expertiză

medico-legală nr. A5/12931/2005 din 10 martie 2006, întocmit de I.N.M.L. Mina

Minovici București, în prezent condamnatul G.C. prezintă diagnosticul „SIDA

stadiul C II, hepatită cronică cu VHC, psoriazis, gastroduodenită cronică,

dislipidemie, tulburare de personalitate de tip bordeline”.

S-a concluzionat că asistența

medicală poate fi asigurată în cadrul rețelei sanitare a A.N.P. și, în

consecință, menținerea în stare de libertate din punct de vedere medical, ar fi

nejustificată.

În consecință, instanța de fond a

admis sesizarea Biroului executări penale a Tribunalului București, secția I

penală, și a dispus încarcerarea condamnatului în vederea continuării

executării pedepsei de 18 ani închisoare.

Apelul declarat de condamnat a fost

respins de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr.

407/ A din 18 mai 2006, considerându-se că sus-numitul nu se află în

imposibilitate de a executa pedeapsa, datorită afecțiunilor de care suferă,

astfel că în cauză nu sunt întrunite cerințele art. 453 lit. a) C. proc. pen.

În termen legal, împotriva acestei

decizii penale a declarat recurs condamnatul G.C., solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârilor atacate și, în rejudecare, efectuarea unei nou

expertize medico-legale care să aibă în vedere actele medicale depuse de sus-numit

și din care rezultă că starea sănătății sale s-a agravat, nefiind posibilă

tratarea în rețeaua sanitară a penitenciarelor.

Examinând recursul, Înalta Curte de

Casație și Justiție constată că acesta este fondat pentru următoarele

argumente:

Comisia de nouă expertiză din cadrul

I.N.M.L. Mina Minovici București, întocmind raportul nr. A5/12931/2005 din 10

martie 2006, a concluzionat că G.C., printre alte afecțiuni, suferă de SIDA

stadiul C 2 și hepatită cronică virală VHC.

Printre documentele analizate, în

vederea stabilirii concluziilor sale, alături de consulturile medicale de

specialitate efectuate și care au confirmat existența și stadiul de evoluție al

acestor boli, Comisia a avut la dispoziție și o copie a certificatului medical

C/892 din 27 mai 2005 emis de Institutul de boli infecțioase Prof. Dr. Matei

Balș care conchidea că G.C. „este suferind de SIDA, stadiul clinico-imunologic

C 2 (stomatită micotică, psoriazis cu plăci, stafilococcie cutanată). Necesită

însoțitor permanent”.

Curtea constată că raportul de nouă

expertiză medico-legală nu indică posibilitățile reale de tratament al

condamnatului în rețeaua sanitară a A.N.P. În condițiile în care bolile de care

suferă G.C. sunt deosebit de grave și periculoase sub aspectul măsurilor de

prevenire a riscului contaminării colectivității în care acesta se va afla,

având în vedere specificul de viață al acestei colectivități, grupate într-un

perimetru restrâns și în condiții de existență restrictive, dat fiind și

recomandarea medicală arătată mai sus în sensul că, condamnatul are nevoie de

un însoțitor permanent, explicarea măsurilor avute în vedere de Comisie de a fi

luate în penitenciar pentru a-i asigura acestuia tratamentul, dar și pentru a

proteja colectivitatea din care acesta va face parte, este absolut necesară, în

absența acestor explicații instanța neputând aprecia în mod temeinic și legal

asupra posibilității condamnatului de a executa pedeapsa prin privare de

libertate.

În consecință, Curtea urmează să

admită recursul contestatorului, că caseze hotărârile pronunțate și să trimită

cauza spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul București în vederea

completării raportului de nouă expertiză medico-legală întocmit de I.N.M.L.

Mina Minovici București, în sensul celor arătate mai sus, cu indicarea în

concret a motivelor care justifică concluzia posibilității tratării

condamnatului G.C. în rețeaua sanitară a A.N.P. în funcție de felul și natura

bolilor de care suferă și consecințele acestora asupra colectivității locului

de deținere în care condamnatul va fi depus.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., art. 189 C. proc. pen.;

Admite recursul declarat de

contestatorul G.C. împotriva deciziei penale nr. 407 din 18 mai 2006 a Curții

de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează decizia penală atacată și

sentința penală nr. 354 din 27 martie 2006 a Tribunalului București, secția I penală,

și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul București.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu pentru asistența juridică a recurentului contestator, în sumă de 100 lei,

se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

20 septembrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-07-20
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3987/2004
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 570 din 29 aprilie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedeps
ÎCCJ 2003-05-14
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2246/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 533 din 10 iunie 2002, Tribunalul București, secția I penală, a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de
ÎCCJ 2006-09-29
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5643/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1627 din 20 decembrie 2005, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedep
ÎCCJ 2006-03-07
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1485/2006
/8381 din 7 octombrie 2005 întocmit de I.N.M.L. Mina Minovici București – C.N.E., în mod temeinic și legal prima instanță a apreciat că nu se justifică întreruperea executării pedepsei din motive medicale. Nemulțumit și de această din urmă
ÎCCJ 2005-08-10
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4640/2005
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 650 din 5 mai 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de condam
Sursă