ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 271/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 271/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 8 martie
2005, reclamantul S.C. a solicitat, în contradictoriu cu Autoritatea Națională
a Vămilor, anularea Ordinului nr. 69 din 26 ianuarie 2005, emis de pârâtă și
obligarea acesteia să emită un alt ordin, prin care să-i stabilească drepturile
salariale în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 161/2003, pentru funcția de
inspector principal.
A solicitat, de asemenea, și
restituirea diferenței dintre salariul rezultat ca urmare a aplicării
dispozițiilor Legii nr. 161/2003 și cel rezultat prin aplicarea O.U.G. nr.
92/2004.
Curtea de Apel București, secția a
VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1082 din 6
iunie 2005, a respins acțiunea, ca neîntemeiată, cu motivarea că, în speță,
sunt aplicabile dispozițiile art. 6 din O.U.G. nr. 92/2004, privind
funcționarii publici salarizați conform O.U.G. nr. 82/2004, recurentul
recunoscând faptul că până la 31 decembrie 2004 a fost retribuit conform
acestui ultim act normativ.
A mai reținut instanța că aplicarea
retroactivă a ordinului contestat, ca și neobținerea în termenul de 30 de zile,
a avizului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, nu atrag nulitatea
actului aflat în discuție.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, reclamantul, criticând hotărârea instanței de fond, pentru
greșita aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 92/2004 și, susținând că funcția de
inspector principal pe care a deținut-o, este prevăzută și în noua
reglementare, încadrarea sa într-o funcție inferioară echivalând cu o
retrogradare.
A mai susținut recurentul că în mod
greșit instanța de fond a reținut că răspunsul Autorității Naționale a Vămilor,
la contestația formulată de el, a avut avizul Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici, deoarece acest aviz nu a existat.
Recursul este neîntemeiat.
Prin O.U.G. nr. 92/2004 au fost
reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici
pentru anul 2005, urmărindu-se crearea premiselor pentru aplicarea din anul
2006, a sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici, crearea unei
ierarhizări pe categorii, clase și grade profesionale și salarizarea în raport
cu activitatea depusă, importanța și complexitatea atribuțiilor din fișa
postului.
Astfel, prin art. 6 alin. (1) - (9)
din O.U.G. nr. 92/2004, s-a prevăzut reîncadrarea funcționarilor publici de
execuție, în grade profesionale și trepte de salarizare, în raport cu
salarizarea pe care o aveau, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 82/2004, privind
unele măsuri în domeniul funcției publice.
De asemenea, prin art. 7 alin. (1) -
(9) din aceeași ordonanță de urgență s-a prevăzut salarizarea funcționarilor
publici de conducere, în raport cu salarizarea pe care o aveau potrivit O.U.G.
nr. 82/2004 și cu gradele profesionale și treptele de salarizare
corespunzătoare funcțiilor de conducere, la care se adaugă indemnizațiile de
conducere.
Prin Ordinul nr. 69/2005, emis de
șeful Autorității Naționale a Vămilor, s-a dispus, începând cu 1 ianuarie 2005,
reîncadrarea funcționarilor publici din aparatul central al Autorității
Naționale a Vămilor, în funcțiile publice redate în dreptul fiecăruia,
beneficiind de salariile de bază corespunzătoare, potrivit anexei care face
parte din ordinul respectiv.
Astfel, recurentul-reclamant care,
potrivit O.U.G. nr. 82/2004, era salarizat la 1 noiembrie 2004, pentru funcția
publică de execuție de inspector de specialitate.
Potrivit prevederilor art. 6 alin.
(3) din O.U.G. nr. 92/2004, funcționarii publici de execuție salarizați
potrivit O.U.G. nr. 82/2004, la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 1, se
reîncadrează în gradul profesional „asistent” și beneficiază de salariul de
bază prevăzut în Anexele nr. I - IV, pentru funcția publică de execuție
deținută, gradul profesional „asistent”, treapta 1 de salarizare.
Or, prin Ordinul Autorității
Naționale a Vămilor nr. 69/2005, reîncadrarea și salarizarea reclamantului s-a
realizat întocmai potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr.
92/2004, actul administrativ fiind, deci, emis pe baza și în executarea în concret
a legii.
De asemenea, în mod greșit a reținut
instanța de fond, că ordinul atacat ar aduce atingere principiului stabilității
funcției publice, din moment ce reîncadrarea în noile funcții s-a dispus prin
lege, prin O.U.G. nr. 92/2004, ale cărei prevederi nu au fost declarate
neconstituționale, iar Ordinul Autorității Naționale a Vămilor nr. 69/2005 este
conform cu această ordonanță de urgență.
Totodată, este lipsită de temei și
concluzia că ordinul atacat ar retroactiva, indicarea datei de 1 ianuarie 2005
fiind conformă cu dispozițiile legale, reîncadrarea și salarizarea prevăzute de
O.U.G. nr. 92/2004 fiind pentru anul 2005.
De altfel, Curtea Constituțională, soluționând mai multe
excepții de neconstituționalitate care au vizat prevederile art. 6 din O.U.G.
nr. 92/2004, a statuat că atât încadrarea, prin lege, a diferiților funcționari
publici, în anumite categorii, clase și grade profesionale, cât și salarizarea
conform acestei încadrări nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu s-ar
putea modifica pentru viitor, tot prin lege, cum s-a întâmplat în cazul O.U.G.
nr. 92/1994.
De asemenea, a mai precizat Curtea
Constituțională, pe drept cuvânt și riguros științific, că ține de opțiunea
liberă a legiuitorului, încadrarea în categorii, clase și grade profesionale a
funcționarilor publici, fără ca aceasta să reprezinte o retrogradare.
În concluzie, recursul de față este
nefondat și va fi respins ca atare, hotărârea instanței de fond fiind legală și
temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.C.
împotriva sentinței civile nr. 1082 din 6 iunie 2005 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 26 ianuarie 2006.