ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4239/2006

Asupra recursurilor civile de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 22 octombrie 2002, reclamanții: D.F., în calitate de administrator al SC F.M. SRL și F. Caraș Severin, prin administrator judiciar SC E.C. SRL Reșița, au chemat în judecată pe pârâții: Primăria comunei Dognecea și A.M.F.A.C.P. Dogneceana, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea dispoziției nr. 255 din 22 aprilie 2002 emisă de Primăria comunei Dognecea. În motivarea cererii s-a arătat că prin dispoziția atacată imobilul situat în comuna Dognecea județul Caraș Severin, compus din casă și 2877 mp înscris în C.F. Dognecea nr. top 539 s-a restituit în natură pârâtei A.M.F.A.C.P.

Dogneceana, deși imobilul nu formează obiectul restituirii conform Legii nr. 10/2001, întrucât nu a fost preluat abuziv în perioada 1945-1989, el făcând obiectul unei lichidări judiciare în anul 1941. Fiind astfel investit, Tribunalul Caraș Severin, prin sentința civilă nr. 420 din 19 februarie 2003 a admis cererea reclamanților și a dispus anularea dispoziției nr. 255 din 22 septembrie 2002 emisă de Primăria comunei Dognecea. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că imobilul în litigiu nu a fost preluat abuziv în perioada anilor 1945-1989, ci a fost trecut în proprietatea Cooperativei de Credit și Consum, antecesoarea reclamantei F. Caraș Severin în anul 1941 ca urmare a unei lichidări judiciare, așa încât, el nu poate forma obiectul Legii nr. 10/2001.

Drept urmare, pârâta A.M.F.A.C.P. Dogneceana, nu poate fi titulara dreptului de restituire, întrucât este o persoană juridică nou creată, conform încheierii dată de Judecătoria Reșița la 5 noiembrie 2001 (dosar nr. 6960/2001) și nu este continuatoarea Casei de Păstrare Dognecea SA lichidată în anul 1941. S-a mai reținut că întrucât dispoziția emisă de primar nu întrunește condițiile prevăzute de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001, aceasta este lovită de nulitate absolută. Soluția instanței de fond a fost confirmată de Curtea de Apel Timișoara care, prin decizia civilă nr. 128 din 23 septembrie 2003, a respins apelurile formulate de pârâtele: Primăria comunei Dognecea și de A.M.F.A.C.P. Dognecea.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, au declarat recurs pârâta A.M.F.A.C.P. Dognecea cât și pârâta Primăria comunei Dognecea, prin Primar. În recursul său, asociația-recurentă, susține că soluțiile pronunțate în cauză sunt nelegale, întrucât a dovedit cu încheierea nr.6960/5 noiembrie 2001 a Judecătoriei Reșița că este continuatoarea fostei Case de Păstrare Dognecea și că potrivit Cărții funciare 511 nr. top 539 comuna Dognecea nu s-a schimbat proprietarul tabular din anul 1922, poz B 11 până în anul 2000, respectiv C.P. Dognecea, așa încât la data emiterii dispoziției nr. 255/2002 de către primărie proprietarul era același. Recurenta-pârâtă a mai arătat că imobilul a devenit proprietatea C.P.

Dogneceana prin cumpărare de către o parte din bunicii membrilor asociației ca foști acționari, în anul 1922 și a fost folosit ca sediu al băncii până în anul 1941 când a fost lichidată banca datorită războiului iar imobilul a rămas foștilor acționari persoane fizice, extrasul de carte funciară demonstrând că imobilul nu și-a schimbat situația juridică de la data cumpărării până în anul 2000. Mai arată că SC F. nu a fost niciodată titulara tabulară a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, iar SC F.M. ocupă abuziv acest imobil în baza unui contract de închiriere și asociere cu un neproprietar. Recursul pârâtei A.M.F.A.C.P. Dognecea este fondat. Din examinarea lucrărilor din dosar rezultă că intimata-reclamantă F. Caraș Severin, prin administratorul său SC E.C.

SRL, dar și SC F.M. SRL, ocupanta imobilului, nu au calitatea de persoane îndreptățite în temeiul art. 3 din Legea nr. 10/2001, cea de a doua reclamantă folosindu-l în baza unui contract încheiat cu un neproprietar. Această situație s-a statornicit cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr. 4903/2001 a Judecătoriei Reșița, definitivă și irevocabilă și în care se reține inexistența în patrimoniul F. a imobilului pretins spre deosebire de recurenta asociație care este continuatoarea persoanei juridice mai vechi, întrucât continuatoarea activității vechiului proprietar tabular a fost atestată prin hotărâre judecătorească. Reclamanții nefiind persoane îndreptățite în raport de prevederile Legii nr. 10/2001, acțiunea acestora este inadmisibilă, nefiind justificată cererea în revendicare în temeiul legii menționate, ca efect al anulării dispoziției nr. 255/2002.

De altfel, o asemenea dispoziție nu a putut fi anulată, așa cum rezultă din decizia nr. 77/2003 a Curții de apel Timișoara. Drept urmare, constatând că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, recursul declarat de asociația pârâtă se privește ca fondat și urmează a fi admis în baza art. 312 alin. (3) teza I C. proc. civ. cu consecința modificării deciziei în sensul că se vor admite apelurile declarate de A.M.F.A.C.P. Dognecea și Primăria comunei Dognecea împotriva sentinței primei instanțe ce va fi schimbată în tot în sensul că se va respinge acțiunea reclamanților ca inadmisibilă. Totodată, față de renunțarea la recurs din partea Primăriei comunei Dognecea, prin primar, în conformitate cu art. 246 C. proc.

civ., se va lua act de renunțarea la recursul declarat de aceasta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta A.M.F.A.C.P. Dognecea împotriva deciziei civile nr. 128 din 23 septembrie 2003 a Curții de Apel Timișoara. Modifică susmenționata decizie în sensul că admite apelurile declarate de apelantele A.M.F.A.C.P. Dognecea și Primăria Comunei Dognecea prin Primar împotriva sentinței civile nr. 420 din 19 februarie 2003 a Tribunalului Caraș Severin pe care o schimbă în tot în sensul că respinge acțiunea ca inadmisibilă. Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat împotriva aceleiași decizii de către pârâta Primăria Comunei Dognecea. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2006.