ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3980/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

data de 21 noiembrie 2005, reclamanta M.A. a chemat în judecată Guvernul

României, Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii,

solicitând anularea art. 6 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a

Legii nr. 303/2004, aprobate prin H.G. nr. 1275/2005.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că deține funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe

lângă Judecătoria Cluj-Napoca, având o vechime în magistratură de peste 28 de

ani, din care 15 ani ca procuror.

Având și vârsta de 54 de

ani, a solicitat la 1 septembrie 2005, acordarea pensiei de serviciu ca

magistrat în condițiile art. 82 din Legea nr. 303/2004, cerere respinsă de

Consiliul Superior al Magistraturii, care i-a comunicat cu adresa nr. 1668 din

3 octombrie 2005, că poate beneficia de pensie anticipată doar potrivit Legii

nr. 19/ 2000.

Reclamanta a menționat că

pârâții au dat o interpretare eronată dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea

nr. 303/2004, în sensul că au stabilit că acestea se aplică doar magistraților

care au împlinit limita de vârstă pentru pensionare prevăzută de Legea nr.

19/2000.

Prin sentința civilă nr. 63

din 24 martie 2006, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de

contencios administrativ, a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că, potrivit Legii nr. 303/2004, condițiile pentru

stabilirea pensiei de serviciu pentru magistrați derogă de la dreptul comun în

materie de pensii, respectiv, Legea nr. 19/2000, legiuitorul stabilind pentru

această categorie socio-profesională cerințe, criterii și mod de calcul

diferențiate.

În consecință, prevederile

atacate, art. 6 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor

Legii nr. 303/2004, privind Statutul judecătorilor și procurorilor, aprobate

prin H.G. nr. 1275/2005, sunt emise cu respectarea legii, reglementând condiția

împlinirii vârstei limită de pensionare, potrivit Legii nr. 19/2000 privind

sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, reclamanta M.A., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Astfel, reclamanta a

învederat că textul contestat contravine dispozițiilor art. 82 alin. (1) și (4)

din Legea nr. 303/2004, în sensul că s-a adăugat sintagma „vârsta de pensionare

pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000”, refuzându-se, astfel,

unui magistrat, obținerea unei pensii de serviciu anticipate, înainte de

împlinirea vârstei limită de pensionare.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi

respins ca atare.

Instanța de fond a reținut

în mod corect că dispozițiile din norme, contestate prin acțiune, sunt emise cu

respectarea Legii nr. 303/2004, fiind perfect compatibile cu conținutul acestui

act normativ, respectiv prevederile art. 82.

Astfel, referitor la vârsta

de pensionare, dispozițiile Legii nr. 19/2000 se aplică în mod corespunzător și

în cazul pensiei de serviciu, regula instituită prin art. 82 alin. (1) fiind

pensionarea la împlinirea vârstei limită prevăzută de legea generală în

materie.

Statutul judecătorilor și

procurorilor stabilește acestor magistrați dreptul la pensie de serviciu

înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege, doar dacă au o vechime de cel

puțin 25 de ani numai în aceste funcții - art. 82 alin. (2).

Potrivit art. 82 alin. (4)

din aceeași lege, de pensia de serviciu beneficiază și judecătorii și

procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, caz în care

cuantumul pensiei se reduce cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea

integrală.

În concordanță cu aceste

dispoziții, prin art. 6 alin. (1) din norme, se prevede că pentru acordarea

pensiei de serviciu în condițiile art. 82 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr.

303/2004 este necesară împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă

în condițiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu

modificările și completările ulterioare.

În raport cu cele expuse mai

sus, criticile formulate de reclamantă fiind neîntemeiate, Curtea va respinge

recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta M.A. împotriva sentinței civile nr. 63/2006 din 24 martie 2006 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 noiembrie 2006.