ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9530/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9530/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 693/S din 26
noiembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția civilă, s-a respins
contestația formulată de contestatoarea A.N.C.M. în contradictoriu cu intimatul
municipiul Codlea, reprezentat legal prin primar.
La soluționarea cauzei, instanța a
avut în vedere probele administrate în cauză, în raport de care a reținut
următoarele:
Contestatoarea nu a procedat la
identificarea imobilului solicitat, cooperativa A. ce aparține sistemului
cooperației meșteșugărești și care era situat la data transformării în
întreprindere de stat în localitatea Codlea, imobil invocat a fi preluat în mod
abuziv de stat prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1594 din 4 noiembrie
1959.
S-a reținut că această identificare
nu s-a făcut nici în faza prealabilă și nici în faza judiciară și că nu s-a
dovedit calitatea de persoană îndreptățită în sensul Legii nr. 10/2001, așa cum
în mod corect a statuat intimatul prin dispoziția emisă.
Prin decizia civilă nr. 354/Ap din 14
aprilie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, s-a dispus
respingerea ca tardiv formulat a apelului formulat de către apelanta A.N.C.M. București
împotriva sentinței civile nr. 693/2004 a Tribunalului Brașov.
S-a constatat de către instanța de
apel că sentința de fond a fost comunicată către apelantă la data de 27
decembrie 2004 iar apelul a fost declarat în data de 14 ianuarie 2005, cu
depășirea termenului instituit de dispozițiile art. 284 C. proc. civ.
Împotriva deciziei de apel a
formulat recurs apelanta-contestatoare, criticând-o sub următoarele aspecte ce
se încadrează în art. 304 pct. 5 C. proc. civ.:
Instanța în mod greșit a calculat
termenul de apel de la data de 27 decembrie 2004 întrucât data la care sentința
de fond a intrat în instituție a fost 3 ianuarie 2005, aspect dovedit cu
ștampila registraturii generale a A.N.C.O.-U.C.E.C.O.M., precum și cu borderoul
de recomandate.
În condițiile în care comunicarea
sentinței de fond s-a făcut la data de 3 ianuarie 2005, prin declararea apelului
la data de 14 ianuarie 2005, s-a respectat termenul de 15 zile pentru
declararea apelului instituit de art. 284 C. proc. civ.
Analizând decizia de apel în raport
de criticile formulate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Potrivit dovezii de primire și
procesului verbal de comunicare a sentinței de fond către apelanta-recurentă,
datată 27 decembrie 2004, hotărârea judecătorească a fost primită de către
funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței, indicându-se în clar numele
acestuia, actul de identitate, data eliberării și organul de poliție emitent;
actul procedural cuprinde totodată și semnătura primitorului actului.
Apelul formulat împotriva sentinței
de fond a fost declarat la data de 14 ianuarie 2005, conform mențiunilor de pe
plicul de expediere prin poștă.
La cererea de recurs s-au atașat
copii de pe procedura de comunicare care rămâne în posesia destinatarului
actului procedural, purtând ștampila din registratura apelantei-recurente
datată 3 ianuarie 2005, precum și de pe un borderou în care cu numărul 25010
din 3 ianuarie 2005 apare înregistrată comunicarea sentinței de fond.
Însă, după cum rezultă din dovada de
comunicare a sentinței de fond, primirea s-a făcut de către o persoană, cu
indicarea în clar a numelui și cu precizarea calității sale de funcționar al
apelantei-recurente de a primi corespondența, la o dată anterioară datei de 3
ianuarie 2005 menționată în actele atașate cererii de recurs, respectiv la data
de 27 decembrie 2005.
În aceste condiții, se constată că
primirea hotărârii judecătoriei pronunțată de instanța de fond s-a făcut de o
persoană căreia i s-au indicat numele și calitatea, în conformitate cu art. 100
pct. 7 C. proc. civ. și ale cărei identitate și calitate de a primi
corespondența apelantei-recurente nu au fost contestate de către aceasta.
Prin urmare, înregistrarea
ulterioară în borderou și aplicarea cu întârziere a ștampilei nu se datorează
decât disfuncțiilor existente în modul de organizare a compartimentului
corespunzător al apelantei-contestatoare.
Pe de altă parte, cu privire la
faptele constatate personal de cel care a încheiat procesul-verbal de
comunicare a actului procedural, procesul-verbal face dovadă până la înscrierea
în fals.
Prin urmare, constatând că instanța
de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 284 C. proc. civ.,
Curtea urmează să dispună respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de reclamanta A.N.C.M. împotriva deciziei civile nr. 354 Ap din 14
aprilie 2005 a Curții de Apel Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2005.