ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5832/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5832/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la data de 28 iunie 2006 la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, contestatorul condamnat V.G.
a solicitat anularea deciziei penale nr. 4055 din 23 iunie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, prin care, i-a fost respins recursul, iar, în urma admiterii recursului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, a fost casată decizia nr. 22 din 25 aprilie 2005 a Curții de Apel Ploiești, secția pentru cauze cu minori și de familie și, menținută sentința penală nr. 694 din 20 decembrie 2004 a Tribunalului Prahova, prin care a fost condamnat, la pedeapsa rezultantă de 21 ani închisoare și 9 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 174 – art. 175 lit. i), art. 176 lit. b) C. pen., art. 20 raportat la art. 174 – art. 176 lit. b) C. pen., art. 36 alin. (1) și art. 35 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966.
În sprijinul contestației în anulare contestatorul a invocat prevederile art. 386 lit. b) C. proc. pen., motivând că la termenul când s-a judecat în recurs a fost în imposibilitate de prezentare din motive medicale și de a încunoștiința instanța despre această imposibilitate. Contestația în anulare nu este fondată. Din partea introductivă a deciziei penale nr. 4055/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, rezultă că la termenul din 23 iunie 2006, când s-a judecat recursul declarat de inculpatul V.G. și de către parchet, acesta a fost prezent, asistat de apărător ales, iar, la ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susținerile apărătorului său. Așa fiind, susținerile contestatorului nu corespund adevărului și, deci, nefiind întrunite cele două condiții prevăzute de art. 386 lit. b) C. proc.
pen., urmează să fie respinsă contestația, ca nefondată, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat V.G. împotriva deciziei penale nr. 4055 din 23 iunie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Obligă recurentul contestator condamnat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 octombrie 2006.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.