ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6247/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6247/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamanta
E.H. a chemat în judecată pe pârâtul
Consiliul General al Municipiului București, pentru ca, prin hotărârea ce se va
pronunța, să fie obligat să-i lase în deplină proprietate a imobilului (teren
și construcție), situat în București, acțiunea înregistrată la data de 17
septembrie 1998 fiind întemeiată pe prevederile art. 480 C. proc. civ.
La data de 18 mai 1999 au formulat
cerere de intervenție, în interes propriu, intervenienții N.N. și N.M.,
solicitând respingerea acțiunii, deoarece au dobândit cu bună-credință imobilul
în care locuiau în calitate de chiriași.
Prin sentința civilă nr. 276 din 21
octombrie 1999, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă și
contencios administrativ, a fost admisă cererea de intervenție și a fost
respinsă acțiunea.
Apelul declarat de reclamantă
împotriva sentinței tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr.
202/A din 13 aprilie 2000, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a
III-a civilă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a reținut că imobilul trecut în proprietatea statului în baza Decretului
nr. 111/1951 a fost înstrăinat foștilor chiriași cu respectarea prevederilor
Legii nr. 112/1995, lege în baza căreia reclamanta a primit despăgubiri.
Împotriva susmenționatei decizii a
declarat recurs reclamanta, susținând în esență, că sentința prin care a fost
trecut imobilul în proprietatea statului nu îi este opozabilă, că statul nu
deține un titlu valabil, că dispozițiile Decretului nr. 111/1951 nu au fost aplicate
autoarei sale, ci soțului acesteia, că înstrăinarea imobilului intervenienților
s-a făcut cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 și că nu a solicitat
despăgubiri, ci doar restituirea imobilului în natură.
Recursul este fondat, pentru considerentele
ce vor urma.
Conform art. 314 C. proc. civ.,
Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate
cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a
legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.
Or, în prezenta cauză, împrejurările
de fapt nu au fost deplin stabilite.
În faza de recurs, prin întâmpinare,
intervenienții au solicitat obligarea reclamantei de a prezenta toate
înscrisurile, în original, prin care a tins a face dovada dreptului de
proprietate și a calității de succesor.
Această cerere nu a putut fi
soluționată datorită neprezentării reclamantei în instanță, dar ea poate fi
rezolvată în cadrul unei casări cu trimitere.
Intervenienții au mai învederat că
reclamanta este supusă cercetărilor penale, pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 215, art. 291 și art. 292 C. pen., situație în care se impune
solicitarea de relații privind realitatea și stadiul acestor cercetări.
Tot în faza de recurs, la cererea
reclamantei, a fost dispusă suspendarea judecării cauzei în baza art. 47 din
Legea nr. 10/2001, iar după repunerea cauzei pe rol, recurenta nu a făcut
dovada că procedura declanșată în baza acestei legi a fost finalizată.
Se mai impune completarea probelor
cu înscrisuri din care să rezulte identitatea aleei N., cu aleea S., precum și
stabilirea vecinătăților terenului, prin completarea expertizei tehnice
efectuate de expertul S.G.
În consecință, conform art. 313 C.
proc. civ., recursul urmează a fi admis, a fi casată decizia curții de apel și
a fi trimisă cauza, aceleiași instanțe, pentru rejudecarea apelului, după
completarea probelor la care s-a făcut referire.
Având în vedere motivul ce determină
casarea deciziei, urmează ca celelalte critici pronunțate de recurentă să fie
analizate cu ocazia rejudecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de
reclamanta E.H. împotriva deciziei nr. 202/A din 13 aprilie 2000 a Curții de
Apel București, secția a III-a civilă, pe care o casează și trimite cauza
aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, astăzi
26 iunie
2006.