ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.12.2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10165/2006

HOTĂRÂRE
08.12.2006
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10165/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați petentul T.C. a solicitat

anularea dispoziției nr. 384/SR/2003 emisă de Primăria Municipiului Galați și

restituirea integrală a imobilului situat în Galați, compus din teren în

suprafață de 400 mp.

În

motivarea cererii a susținut că după apariția Legii 10/2001 a solicitat

restituirea în natură a imobilului din str. O., teren proprietatea autorului

său T.N. Cu toate că a dovedit că acesta a avut în proprietate 400 mp , prin

dispoziția contestată i s-au restituit doar 200 mp.

A

mai precizat că această dispoziție a făcut obiectul și altor dosare în care nu

a primit soluții favorabile, întrucât instanța nu a studiat și analizat actele

depuse.

În

drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 24 alin. (7) din Legea

10/2001.

Tribunalul

Galați, prin sentința civilă nr. 947 din 3 iunie 2005 a respins contestația ca

nefondată reținând că autorul reclamantului a avut în proprietate suprafața de

teren de 400 mp din Galați.

Potrivit

certificatului de calitate de moștenitor nr. 171 din 31 octombrie 2002

defunctul T.N. a avut 4 moștenitori, fiecare cu o cotă de ¼ din masa

succesorală.

Faptul

că o parte a moștenitorilor defunctului au declarat în anul 1991 că nu au

pretenții asupra terenului de 400 mp nu exclude aplicarea art. 41 din H.G.

498/2003 potrivit cu care dacă numai o parte din moștenitori au solicitat

restituirea, decizia de restituire se va limita doar la cotele ideale de drept

cuvenite acestora.

Ca

urmare, decizia de restituire trebuie să se limiteze doar la cota de ¼

cuvenită reclamantului raportat la terenul în suprafață de 400 mp.

Declarațiile

de renunțare la moștenire nu pot fi considerate donații, întrucât nu respectă

forma autentică.

Împotriva

sentinței a declarat apel reclamantul T.C. arătând că instanța de fond a

refuzat fără temei să anuleze dispoziția contestată care nu este completată cu

toată suprafața de teren de 400 mp.

A

mai arătat că fratele său I.T. nu are notificare și acte aprobate de executorul

judecătoresc pentru că a renunțat a le trimite la timp.

Curtea

de Apel Galați prin decizia civilă nr. 876 A din 19 decembrie 2005 a respins

apelul ca nefondat reținând că potrivit art. 4.1 din Normele Metodologice în

cazul în care numai o parte din foștii proprietari au solicitat restituirea

imobilului, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite

acestora.

În

speță, petentul are o cotă indiviză de ¼ din teren, iar intimata a emis

dispoziția de restituire pentru o suprafață mai mare, decât ar fi reprezentat

¼ din 400 mp

Instanța

de fond a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale menționate și a

principiului potrivit căruia nimeni nu-și poate înrăutăți situația în propria

cale de atac.

Împotriva

deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamantul T.C. solicitând

anularea dispoziției contestate și restituirea întregii suprafețe de teren de

400 mp. Deși recurentul nu a indicat temeiul de drept al recursului, analiza

motivelor invocate face posibilă încadrarea acestora în pct. 9 al art. 304 C.

proc. civ.

Verificând

legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate și de

dispozițiile legale aplicate, Curtea constată că recursul declarat în cauză

este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Legea nr. 10/2001 are un caracter reparator, iar

măsurile de restituire în natură sau prin echivalent instituite de aceasta pot

fi solicitate de persoana îndreptățită prin notificarea adresată unității

deținătoare a imobilului. Dreptul poate fi exercitat de cel care optează să

și-l valorifice și să și-l aproprie.

În situația în care sunt mai multe persoane

îndreptățite la restituire, demersurile întreprinse doar de una dintre aceasta,

deși au caracterul unor acte de conservare, nu profită și celorlaltor persoane

îndreptățite. In acest sens, dispozițiile art. 4.1 teza a doua din H.G. nr.

498/2003 stipulează expres că, în cazul în care doar o parte dintre persoanele

îndreptățite formulează cereri de restituire, dispoziția se va limita doar la

cotele ideale de drept cuvenite acestora potrivit dreptului comun.

Instanța de apel a dispus, în mod legal, că

recurentul are dreptul doar la cota de ¼ din întreaga suprafață de 400

mp teren, ținând cont de dispozițiile legale menționate mai sus și de

certificatul de calitate de moștenitor nr. 171 din 31 octombrie 2001, depus la

fila 41 a dosarului de fond conform căruia, recurentul, în calitate de

descendent al autorului său, T.N. are o cotă de ¼ din masa succesorală.

Față

de considerentele expuse, Curtea constată că în cauză nu sunt incidente

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocate de recurent, urmând a se

respinge recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312

alin. (1) C. proc. civ.

Respinge

ca nefondat recursul declarat de reclamantul T.C. împotriva deciziei civile nr.

876 A din 19 decembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 8 decembrie 2006.

Sursă