ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4171/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4171/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 8 iulie 2004, contestatoarea A.N.C.M.
a chemat în judecată pe intimata A.V.A.S., solicitând anularea deciziei nr. 144
din 15 martie 2004 și obligarea acestei autorități la restituirea în echivalent
valoric a imobilului situat în București.
În motivarea cererii, întemeiate pe
art. 112-114 C. proc. civ. și dispozițiile Legii nr. 10/2001, contestatoarea a
susținut că:
- imobilul solicitat a aparținut
cooperativei meșteșugărești M.T. și a fost preluat abuziv de stat, fără plată,
conform H.C.M. nr. 895/1959 (privind transformarea unor cooperative
meșteșugărești în întreprinderi industriale de stat), act secret, nepublicat în
Buletinul Oficial;
- potrivit Instrucțiunilor de
aplicare a hotărârii menționate, fostul Minister al Industriilor și Bunurilor
de Consum a preluat activitățile, patrimoniul și arhivele cooperativei
transformate, iar U.C.E.C.O.M. a asigurat, din propriile fonduri finanțarea
lucrărilor de investiții în construcții și reparații capitale pe anul în curs
și a plătit părțile sociale cuvenite ex-cooperatorilor;
- referitor la dizolvarea
cooperativelor meșteșugărești, art. 39 alin. (4) din Statutul Model în vigoare
în acea perioadă prevedea că, după achitarea datoriilor și restituirea părților
sociale, activul net se predă uniunii la care a fost afiliată cooperativa;
- prin decizia atacată, intimata i-a
respins notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, pe considerentul că
preluarea nu ar fi fost abuzivă, ci la cererea membrilor cooperatori și nu s-ar
fi respectat prevederile art. 21 alin. (2) și art. 22 din aceeași lege,
referitoare la identificarea imobilului și depunerea actelor doveditoare ale
dreptului de proprietate;
- așa-zisa adeziune a adunării
generale a cooperativei a reprezentat rezultatul presiunilor politice din acea
vreme.
Tribunalul București, secția a V-a civilă,
a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, precum și contestația (ca
neîntemeiată).
S-a reținut că:
- intimata are calitate procesuală
pasivă deoarece a soluționat notificarea formulată de contestatoare;
- în baza H.C.M. nr. 895/1959 au
fost transformate în întreprindere de stat doar secțiile cu producție de serie
ale cooperativei M.T., care și-a păstrat patrimoniul, neîncetându-și
activitatea;
- plata părților sociale unor
categorii de membri cooperatori nu echivalează cu intrarea cooperativei în
lichidare;
- nefiind vorba despre dizolvarea
cooperativei meșteșugărești, urmată de lichidare, ci doar de o reorganizare
prin divizare, contestatoarea nu face dovada calității sale de persoană
îndreptățită la măsuri reparatorii, în înțelesul art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001,
o asemenea calitate revenind, ipotetic, numai cooperativei propriu-zise;
- pe de altă parte, contestatoarea
nu a făcut nici dovada dreptului de proprietate al cooperativei M.T. asupra
imobilului în discuție.
Curtea de Apel București, secția a
IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatoare, prin
decizia nr. 1400 din 20 octombrie 2004, motivată asemănător sentinței atacate.
Contestatoarea a declarat recurs,
prin care a solicitat modificarea ambelor hotărâri, în sensul admiterii
contestației, anulării deciziei criticate și obligării intimatei la restituirea
în natură sau echivalent valoric a imobilului revendicat.
În motivarea recursului, întemeiat
pe art. 299-316 C. proc. civ. și Legea nr. 10/2001, contestatoarea a susținut
că:
- preluarea imobilului a fost
abuzivă întrucât hotărârea adunării generale nu este expresia liberului
consimțământ al membrilor cooperatori, care, nici nu erau abilitați de lege sau
statut să adopte trecerea patrimoniului cooperativei în proprietatea statului,
fără plată;
- este continuatoarea de drept a U.C.E.C.O.M.
, care nu și-a încetat activitatea și a preluat activul net al cooperativei
meșteșugărești dizolvate, conform art. 39 din Statul Model adoptat în anul
1955;
- a fost mandatată de Congresul
Cooperației Meșteșugărești ținut în anul 1995 să întreprindă toate demersurile
necesare în vederea recuperării patrimoniului preluat abuziv de stat în perioada
1959-1962;
- proprietatea cooperatistă fiind
privată, cooperativa meșteșugărească M.T. nu se putea reorganiza într-o
întreprinderea de stat, astfel că așa-zisa transformare a reprezentat de fapt
încetarea acestei persoane juridice prin dizolvare;
- activitatea de producție și
patrimoniul cooperativei dizolvate au fost preluate de întreprinderea de stat
IPROFIL M., administrată în prezent de intimată;
- instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra H.C.M. nr. 1960/1957, prin care, conform art. 22 din Legea nr. 10/2001
și pct. 22.1 lit. a) și lit. d) din H.G. nr. 489/2003, dovedea dreptul de
proprietate al cooperativei M.T. asupra construcțiilor solicitate.
Criticile care pot fi încadrate în
cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sunt nefondate deoarece:
- potrivit H.C.M. nr. 895/1959,
construcțiile în litigiu au aparținut cooperativei meșteșugărești M.T. până la
1 iulie 1959, când secțiile cu producție de serie ale acestei unități s-au
transformat în întreprindere de stat, iar patrimoniul aferent a trecut în
proprietatea statului;
- fiind preluate de către stat, în
privința imobilelor din patrimoniul secțiilor transformate nu mai erau
incidente dispozițiile art. 39 din Statul Model;
- prin urmare, contestatoarea nu a
făcut dovada că este persoana îndreptățită la măsuri reparatorii conform Legii
nr. 10/2001;
- pe de altă parte, contestatoarea
nu a făcut nici dovada că imobilele solicitate aparțin în prezent unei
societăți comerciale privatizate de intimată, așa cum prevede art. 27 din legea
sus citată.
Critica bazată pe art. 304 pct. 10 C.
proc. civ. nu poate fi analizată deoarece textul menționat a fost abrogat prin
Legea nr. 219/2005, în vigoare la data pronunțării hotărârii atacate.
Așa fiind, conform art. 312 alin. (1)
C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul
declarat de reclamanta A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M., împotriva deciziei nr. 1400 din
20 octombrie 2005 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2006.