ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6086/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea de ședință nr. 13/ F

din data de 14 septembrie 2006, Curtea de Apel București, secția a II-a penală

și pentru cauze cu minori și de familie, au dispus în condițiile art. 46 din

Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie în vederea extrădării a cetățeanului

israelian M.Y.S. pentru 29 de zile, începând cu data punerii în executare a

mandatului de arestare, care potrivit actelor dosarului a fost chiar data de 14

septembrie 2006.

La data de 9 octombrie 2006, Curtea

de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie,

a fost sesizată cu cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din

Israel la data de 25 septembrie 2006.

Prin încheierea din 12 octombrie

2006, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori

și de familie, a prelungit arestarea preventivă a persoanei extrădabile M.Y.S. cu

30 de zile, de la 13 octombrie 2006 la 11 noiembrie 2006, inclusiv.

Instanța pentru a pronunța această

din urmă încheiere a reținut că sunt întrunite cerințele legale în cauză.

Împotriva acestei încheieri a

formulat recurs persoana extrădabilă, fără a-l motiva în scris, iar prin

apărătorul său, cu ocazia soluționării recursului, a solicitat casarea

încheierii atacate și punerea sa în libertate.

Examinând cauza, sub toate aspectele,

conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație

și Justiție reține că recursul declarat în cauză nu este fondat.

În mod corect a reținut prima

instanță că, la acel moment, nu a intervenit nici un element nou care să

conducă la concluzia, că nu se mai impune menținerea arestării provizorii a

persoanei extrădabile, față de actele atașate la dosarul cauzei, inclusiv

rapoartele de constatare tehnico-științifice întocmite de autoritățile române,

care înlătură susținerile persoanei extrădabile ce pun în discuție identitatea

sa.

Cererea inițială de arestare

provizorie în caz de urgență, îndeplinește exigențele art. 46 din Legea nr. 302/2004

modificată, statul solicitant indicând necesitatea extrădării cetățeanului M.Y.S.

pentru punerea în executare a mandatului de arestare emis de Curtea

Magistraților din Petah-Tikva în data de 12 ianuarie 2006.

Analizând ansamblul actelor depuse

la dosar, rezultă că infracțiunile pentru care cetățeanul israelian este

cercetat, constituie: înșelăciune cu circumstanțe agravante, asociere în

vederea săvârșirii de infracțiuni, uz de fals și tentativă de fraudă folosind

cărți de credit.

Aceste infracțiuni au corespondent

în legislația internă, fiind respectată condiția dublei incriminări.

Hotărârea atacată fiind legală și

temeinică, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta

Curte de Casație și Justiție va respinge recursul ca nefondat.

Onorariul pentru apărarea din oficiu

se va plăti din fondul Ministerului Justiției iar onorariul pentru interpretul

de limbă ebraică se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de persoana extrădabilă M.Y.S. împotriva încheierii din 12 octombrie

2006 a Curții de Apel București, Secția a II-a Penală și pentru Cauze cu Minori

și de Familie, pronunțată în dosar nr. 9214/2/2006.

Onorariul pentru apărarea din oficiu, în sumă de 40 lei, se

va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul pentru interpretul de limbă ebraică se va plăti

din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 octombrie 2006.