ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5481/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5481/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea nr. 12/ F pronunțată
în ședința publică din 12 septembrie 2006, în dosarul nr. 8518/2/2006, Curtea
de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie,
a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus
prelungirea duratei arestării provizorii în vederea extrădării, pe o perioadă
de 25 zile, de la 13 septembrie 2006 la 7 octombrie 2006, inclusiv, pentru
persoana extrădabilă
A.P.G
.
Prima instanță a reținut că prin
sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a solicitat
prelungirea duratei arestării provizorii pe o perioadă de 25 zile începând cu
data de 13 septembrie 2006 până la data de 7 octombrie 2006, față de persoana
extrădabilă, cetățean elen, A.P.G.
În motivarea cererii s-a arătat că
prin încheierea nr. 10/ F din 14 august 2006 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în
dosarul nr. 8201/P/2006, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării
către Republica Elenă a numitului A.P.G. pe o perioadă de 15 zile, respectiv de
la 29 august 2006 la 12 septembrie 2006. În continuare s-a precizat că
autoritățile judiciare elene, printr-o adresă înaintată și depusă la dosar, au
învederat că necesită timp suplimentar pentru transmiterea cererii de
extrădare.
Curtea de Apel București, secția a
II-a penală, pentru a admite sesizarea parchetului, a reținut că sunt
îndeplinite cerințele legale în cauză.
Împotriva acestei încheieri a
formulat recurs persoana extrădabilă, solicitând punerea sa în libertate,
deoarece are probleme de sănătate și are o vârstă înaintată.
Examinând cauza, sub toate
aspectele, conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte
de Casație și Justiție reține că recursul declarat în cauză nu este fondat.
În conformitate cu art. 46 și 45 din
Legea nr. 302/2004 modificată, arestarea provizorie, în vederea extrădării,
poate fi prelungită până la primirea cererii de extrădare și a înscrisurilor
necesare.
În mod corect a reținut prima
instanță că din interpretarea sistematică și teleologică a acestor texte,
rezultă că, în condițiile în care statul solicitant depune demersurile în
vederea înaintării înscrisurilor necesare și a cererii de extrădare în interiorul
termenului de 40 zile, prevăzut de textele menționate, starea de arest poate fi
prelungită. Această manifestare de voință a statului solicitant a rezultat
indubitabil din adresa depusă la dosar.
Cererea inițială de arestare
provizorie în caz de urgență, îndeplinește exigențele art. 46 alin. (2) din
Legea nr. 302/2004 modificată, statul solicitant indicând necesitatea
extrădării cetățeanului A.P.G. pentru punerea în executare a mandatului de
arestare nr. 2 emis la data de 1 martie 1994, de către Judecătoria din Atena.
Analizând ansamblul actelor depuse
la dosar, rezultă că infracțiunile pentru care cetățeanul elen este cercetat
sunt săvârșite în perioada 1991 – 1992 și constituie: instigare la înșelăciune
comisă în participație penală, instigare la fals și uz de fals, infracțiuni
pentru care limita maximă de pedeapsă este detențiunea pe viață.
Aceste infracțiuni au corespondent
în legislația internă, fiind respectată condiția dublei incriminări (art. 26),
pedeapsa prevăzută de dreptul penal român îndeplinește exigențele art. 28 din
Legea nr. 302/2004 modificată și nu s-a împlinit termenul de prescripție
calculat conform legislației române sau elene.
Hotărârea pronunțată de instanța de
fond fiind legală și temeinică, conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul ca
nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., va fi obligat recurentul la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana
extrădabilă A.P.G. împotriva încheierii nr. 12/ F din 12 septembrie 2006 a
Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie,
pronunțată în dosarul nr. 8518/2/2006.
Obligă recurentul la plata sumei de 140 lei, cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând
onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Onorariul interpretului de limbă greacă se va plăti din fondul
Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 septembrie 2006.