ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 94/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 12 noiembrie 2002 și,

ulterior la 4 februarie 2003, Societatea Națională de Cruce Roșie din România, filiala

județeană Covasna, a chemat în judecată, prin două acțiuni conexate, A.V.A.S.

București și SCTA O. SA Sfântu Gheorghe, pentru a fi obligate să se pronunțe

asupra cererii de restituire în natură, în baza Legii nr. 10/2001, a 666 mp

teren, imobil identic cu punctul nr. 6595 din C.F. Vâlcele.

Tribunalul Covasna, secția civilă,

prin sentința nr. 1024 din 3 octombrie 2003, a respins, ca nefondată, acțiunea.

Curtea de Apel Brașov, secția

civilă, prin decizia nr. 256 din 29 martie 2004, a admis recursul reclamantei

și, anulând sentința atacată, a trimis cauza spre judecare, în primă instanță,

Judecătoriei Sf. Gheorghe, cu motivarea că litigiul, fiind de drept comun, pe

verticală este de competența generală a judecătoriei.

Împotriva acestei decizii pârâta

SCTA O. SA Sf. Gheorghe a declarat recurs arătând că hotărârea atacată s-a dat

cu încălcarea competenței acestei instanțe. A cerut menținerea sentinței

apelate.

Recursul este fondat.

Obiectul pricinii poartă asupra

neîndeplinirii de către pârâți a obligațiilor acestora, impuse de procedura

prealabilă prevăzută de art. 25 și urm. din Legea nr. 10/2001. Întrucât este

vorba o procedură necontencioasă [nu intră în domeniul de aplicare a art. 21

alin. (4) din Constituție], dar obligatorie conform art. 109 alin. (4) C. proc.

civ., ea se constituie într-o condiție eliminatorie pentru sesizarea

tribunalului competent potrivit legii menționate. Neîndeplinirea ei este

sancționată cu respingerea acțiunii principale ca prematură (inadmisibilă).

Logic și firesc, pentru rațiuni de

judecată unitară, litigiile izvorâte din temporizarea ori refuzul de finalizare

a acestei prevederi nu pot fi atribuite decât, simetric regulilor procesuale

prevăzute de Legea nr. 10/2001, în competența instanței care judecă acțiunea

principală, adică a tribunalului, competent conform art. 21 alin. (3) și urm.

din Legea nr. 10/2001.

Or, în speță, decizia atacată a fost

dată cu încălcarea acestei competențe materiale, de primă instanță, a

tribunalului, motiv pentru care se impune admiterea recursului și casarea

acestei hotărâri cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru a judeca

apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta S.C.T.A.

Oltul SA împotriva deciziei civile nr. 256/Ap din 29 martie 2004 a Curții de

Apel Brașov, secția civilă.

Casează decizia atacată și trimite

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 ianuarie 2006.