ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2030/2007

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele.

Prin sentința nr. 1576 din 12 iunie

2006 Tribunalul Timiș, secția civilă, a admis acțiunea reclamantului V.A.G. jr.

în contradictoriu cu Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice

și a obligat pârâtul să plătească reclamantului despăgubiri în echivalent

bănesc la valoarea corespunzătoare construcțiilor care au alcătuit imobilul

Conac de Câmp situat în intravilanul localității Șemlacu Mare, județ Timiș.

Pe baza probelor administrate în

cauză instanța de fond a reținut că tatăl reclamantului, V.A. a fost

proprietarul imobilului Conac de Câmp compus din mai multe construcții, situat

în Șemlacul Mare-Gătaia, imobil care nu a fost întabulat în cartea funciară și

care, în prezent nu mai există conform referatului întocmit de Primăria orașului

Gătaia și raportului de expertiză întocmit de SC M.E. SRL.

Imobilul a fost expropriat abuziv în

baza Decretului nr. 83/1949, astfel încât reclamantul are dreptul la măsurile

reparatorii stabilite de legea specială.

S-a mai reținut că potrivit

sentinței civile nr. 635/2005 a Tribunalului Timiș s-a stabilit că imobilul în

litigiu nu a putut fi identificat în patrimoniul vreunei unități.

Împotriva sentinței a declarat apel

pârâtul Ministerul Finanțelor Publice arătând că s-a știut unitatea deținătoare

a imobilului, adică Primăria Gătaia, astfel încât instanța de fond avea

obligația de a dispune Primarului orașului Gătaia să emită dispoziția prin care

să stabilească cuantumul despăgubirilor pe baza unui raport de expertiză.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia civilă nr. 348 A din 11 octombrie 2006 a respins apelul ca nefondat

reținând că potrivit art. 26 alin. (3) din Legea 10/2001 republicată, în cazul

în care unitatea deținătoare a imobilului nu a fost identificată persoana

îndreptățită poate chema în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor

Publice, dacă nu a primit comunicarea din partea primăriei, solicitând

restituirea în natură a imobilului sau acordarea de măsuri reparatorii,

dispozițiile art. 26 coroborându-se cu cele ale art. 4 alin. (4), art. 10 alin.

(1), (8) din aceeași lege.

Împotriva deciziei instanței de apel

a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul art. 304

pct. 9 C. proc. civ., arătând că instanța de apel s-a pronunțat cu încălcarea

prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea 10/2001, astfel încât Primarul

orașului Gătaia, în raza căruia s-a aflat imobilul, avea obligația să emită

dispoziția motivată.

Recursul este nefondat pentru

motivele ce succed.

În situația în care unitatea

deținătoare a imobilului nu a fost identificată, persoana îndreptățită poate

acționa în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice pentru a

obține restituirea în natură sau acordarea de măsuri prin echivalent, conform

prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea 10/2001.

În speță, prin sentința civilă nr.

635/2005 a Tribunalului Timiș s-a stabilit că fostul imobil Conac de Câmp nu

poate fi identificat în patrimoniul vreunei unități, astfel încât reclamantul

se află în ipoteza reglementată de art. 26 alin. (3) din Legea 10/2001 și, prin

urmare, în mod corect a fost obligat Ministerul Finanțelor Publice la acordarea

măsurilor reparatorii.

Față de considerentele expuse,

Curtea urmează a respinge recursul declarat în cauză, în conformitate cu

prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr. 348 A din

11 octombrie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 5 martie 2007.