ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2030/2007

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele. Prin sentința nr. 1576 din 12 iunie 2006 Tribunalul Timiș, secția civilă, a admis acțiunea reclamantului V.A.G. jr. în contradictoriu cu Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și a obligat pârâtul să plătească reclamantului despăgubiri în echivalent bănesc la valoarea corespunzătoare construcțiilor care au alcătuit imobilul Conac de Câmp situat în intravilanul localității Șemlacu Mare, județ Timiș. Pe baza probelor administrate în cauză instanța de fond a reținut că tatăl reclamantului, V.A. a fost proprietarul imobilului Conac de Câmp compus din mai multe construcții, situat în Șemlacul Mare-Gătaia, imobil care nu a fost întabulat în cartea funciară și care, în prezent nu mai există conform referatului întocmit de Primăria orașului Gătaia și raportului de expertiză întocmit de SC M.E.

SRL. Imobilul a fost expropriat abuziv în baza Decretului nr. 83/1949, astfel încât reclamantul are dreptul la măsurile reparatorii stabilite de legea specială. S-a mai reținut că potrivit sentinței civile nr. 635/2005 a Tribunalului Timiș s-a stabilit că imobilul în litigiu nu a putut fi identificat în patrimoniul vreunei unități. Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul Ministerul Finanțelor Publice arătând că s-a știut unitatea deținătoare a imobilului, adică Primăria Gătaia, astfel încât instanța de fond avea obligația de a dispune Primarului orașului Gătaia să emită dispoziția prin care să stabilească cuantumul despăgubirilor pe baza unui raport de expertiză.

Curtea de Apel Timișoara, prin decizia civilă nr. 348 A din 11 octombrie 2006 a respins apelul ca nefondat reținând că potrivit art. 26 alin. (3) din Legea 10/2001 republicată, în cazul în care unitatea deținătoare a imobilului nu a fost identificată persoana îndreptățită poate chema în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, dacă nu a primit comunicarea din partea primăriei, solicitând restituirea în natură a imobilului sau acordarea de măsuri reparatorii, dispozițiile art. 26 coroborându-se cu cele ale art. 4 alin. (4), art. 10 alin. (1), (8) din aceeași lege. Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., arătând că instanța de apel s-a pronunțat cu încălcarea prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea 10/2001, astfel încât Primarul orașului Gătaia, în raza căruia s-a aflat imobilul, avea obligația să emită dispoziția motivată. Recursul este nefondat pentru motivele ce succed. În situația în care unitatea deținătoare a imobilului nu a fost identificată, persoana îndreptățită poate acționa în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice pentru a obține restituirea în natură sau acordarea de măsuri prin echivalent, conform prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea 10/2001. În speță, prin sentința civilă nr. 635/2005 a Tribunalului Timiș s-a stabilit că fostul imobil Conac de Câmp nu poate fi identificat în patrimoniul vreunei unități, astfel încât reclamantul se află în ipoteza reglementată de art. 26 alin. (3) din Legea 10/2001 și, prin urmare, în mod corect a fost obligat Ministerul Finanțelor Publice la acordarea măsurilor reparatorii.

Față de considerentele expuse, Curtea urmează a respinge recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr. 348 A din 11 octombrie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 5 martie 2007.