ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5277/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5277/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea întemeiată pe
dispozițiile Legii nr. 10/2001, înregistrată la data de 28 noiembrie 2002 la
Tribunalul Covasna reclamantul S.R. a chemat în judecată pe pârâții A.P.A.P.S.
și SC M. SA solicitând măsuri reparatorii constând în acțiuni la SC M. SA sau,
dacă nu este posibil, restituirea în natură pentru imobilul din A.M. înscris în
C.F. nr.top 89, 90, 91 și 94.
În motivare a arătat că imobilul a
fost preluat abuziv și urmare notificării adresată A.P.A.P.S., aceasta a propus
restituirea în natură trimițând notificarea la SC M. SA, care la rândul său a
emis dispoziția nr. 1/2002 și a înaintat documentația la A.P.A.P.S. în vederea
acordării de măsuri reparatorii.
Prin sentința civilă nr. 153 din 26
februarie 2003 Tribunalul Covasna a admis în parte acțiunea, a anulat
dispoziția nr. 1/2002 emisă de SC M. SA. A dispus restituirea în natură a
imobilului. A constatat că pârâta A.P.A.P.S. nu are calitate procesuală.
Pentru a hotărî astfel instanța a
reținut în esență, că SC M. SA deține imobilul fără titlu de la antecesoarea sa
I.I.R. Sfântu Gheorghe și că Legea nr. 10/2001 statuează că imobilele preluate
abuziv se restituie în natură.
Deținătoarea imobilului fiind SC M.
SA instanța a constatat că A.P.A.P.S. nu are calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe pârâta SC
M. SA a formulat apel invocând excepția de autoritate de lucru judecat, lipsa
calității sale procesuale pasive, necompetența materială a tribunalului și
prematuritatea cererii formulate de reclamant. Pârâta a mai arătat că nu poate
fi obligată la restituirea imobilului în litigiu întrucât imobilul a intrat în
proprietatea sa în cursul procesului de privatizare iar reclamantul nu a atacat
dispoziția sa nr. 1/2002.
Prin decizia civilă nr. 268 Ap din 1
aprilie 2004 Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a respins excepțiile
invocate de SC M. SA, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a
A.P.A.P.S.. A admis apelul, a schimbat în parte sentința în sensul că a obligat
SC M. SA să facă contestatorului o ofertă de restituire în echivalent. A
menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut în esență că imobilul a fost preluat abuziv și atât prin notificare cât
și prin acțiune reclamantul a solicitat măsuri reparatorii prevăzute de Legea
nr. 10/2001.
Au fost respinse excepțiile
necompetenței materiale în baza dispozițiilor art. 24 alin. (8) din Legea
10/2001 și a prematurității acțiunii motivat de împrejurarea că a fost parcursă
etapa administrativă.
De asemenea, a fost respinsă
excepția autorității de lucru judecat în baza art. 48 din Legea 10/2001.
A fost respinsă excepția lipsei
calității procesuale pasive a SC M. SA deoarece are personalitate juridică și
este deținătoarea imobilului în litigiu și admisă excepția lipsei calității
procesuale pasive a A.P.A.P.S. deoarece este doar acționară în numele statului
la SC M. SA.
Împotriva acestei decizii SC M. SA a
declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ.
Prin întâmpinările formulate
intimații S.R. și A.V.A.S. au cerut respingerea recursului.
Recursul nu este fondat și va fi
respins pentru următoarele considerente.
Din analiza motivelor de recurs se
evidențiază următoarele critici:
În mod greșit s-a considerat că
A.V.A.S. nu are calitate procesuală pasivă.
Această critică nu poate fi primită
deoarece A.V.A.S. este doar acționar în cadrul societății, nu deține bunuri.
În art. 24 din Legea nr. 10/2001
(înainte de modificare și republicare) se dispune: „dacă restituirea în natură
nu este aprobată sau nu este posibilă, după caz, deținătorul imobilului este
obligat ca prin decizie sau după caz prin dispoziție motivată în temeiul
prevăzut la art. 23 alin. (1) să facă persoanei îndreptățite o ofertă de
restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului”.
Așa cum rezultă din lucrările
dosarului, deținătorul imobilului este SC M. SA și pe de altă parte A.V.A.S.
arată că intenționează să decline notificarea la această societate (fila 48
dosar apel).
Nici criticile conform cărora
reclamantul nu are calitatea de contestator pentru că nu a atacat decizia nr.
1/2002, iar SC M. SA nu este unitate deținătoare ci proprietar deplin și că i
s-a agravat situația în propria cale de atac nu sunt întemeiate.
Așa cum rezultă din încheierea din
data de 19 februarie 2003 (fila 45 dosar fond) reclamantul solicită anularea
deciziei, încheierea având caracter de act autentic.
Recurentei în mod cert nu i s-a
agravat situația în propria cale de atac, deoarece în primă instanță a fost
obligată la restituirea în natură, atât restituirea prin echivalent, cât și
restituirea în natură sunt măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Criticile potrivit căreia nu s-au
pus în discuția părților chestiuni legate de fondul litigiului și s-a încălcat
dreptul la apărare este nefondată fiind infirmată de lucrările dosarului urmând
a fi înlăturate.
Prin apelul formulat SC M. SA a
formulat critici vizând fondul litigiului, iar reprezentantul societății a pus
concluzii privind fondul cauzei (fila 78 dosar fond).
În fine și critica conform căreia
A.V.A.S. trebuie să răspundă conform art. 28, art. 31 alin. (6) și art. 32
alin. (3) din Legea 10/2001 va fi înlăturată.
Astfel, art. 28 din lege se referă
numai la imobilele preluate cu titlu, iar art. 31 alin. (6) face referire la
art. 28. Art. 32 alin. (3) în forma actuală a legii nu mai stabilește vreo
obligație pentru autoritatea implicată în privatizare.
Așa fiind, pentru considerentele
expuse, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de pârâta SC M. SA împotriva deciziei nr. 268/Ap din 1 aprilie 2004 a
Curții de Apel Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 30 mai 2006.