ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1424/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1424/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
La data de 24 iulie 2003, reclamanta
S.A. a solicitat în
contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca prin
primar, Consiliul județean de pe lângă Prefectura județului Cluj Napoca,
Comisia locală de aplicare a Legii nr. 10/2001, Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P.
Cluj, SC C.A. SA prin lichidator SC A.T.P. SRL, Primarul municipiului Cluj
Napoca și Prefectul județului Cluj să se constate dreptul său de proprietate
dobândit prin cumpărare și moștenire asupra imobilului situat în Cluj Napoca, înscris
în C.F. Cluj Napoca, nr.top 110, preluat fără titlu valabil de stat în baza
Decretului nr. 92/1950, dezmembrat ulterior în nr.top 1101 transcris în C.F. col.12785
Cluj Napoca și C.F. individual 127860 Cluj Napoca și nr.top 110/2 reînscris în
vechea C.F.; să se constate natura abuzivă a aplicării Decretului nr. 92/1950
față de împrejurarea că proprietarii tabulari ai imobilului fiind intelectuali
erau exceptați de la măsura naționalizării; să fie obligați pârâții să prezinte
orice document al unei eventuale înstrăinări parțiale sau totale a imobilului
în litigiu; în situația în care s-au perfectat acte de înstrăinare să se
constate nulitatea absolută a acestora; să se dispună restabilirea situației
inițiale din C.F., nr.top 110 Cluj Napoca și să se înscrie dreptul de
proprietate în favoarea reclamantei cu titlu de proprietate și moștenire; să
fie obligat Primarul municipiului Cluj Napoca să emită dispoziție de restituire
în natură a imobilului.
Tribunalul Cluj, secția civilă, prin
sentința nr. 1429 din 1 iulie 2004 a respins acțiunea reclamantei S.A. ca
urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de
pârâtul Consiliul județean Cluj, a excepției lipsei calități procesuale pasive
a pârâților Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Cluj și Prefectul județului
Cluj, invocată din oficiu, a excepției tardivității petitului având ca obiect
constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 35501
din 30 septembrie 1997, nr.35321/26 august 1997, nr. 40068 din 14 aprilie 2002
și a excepției inadmisibilității promovării prezentei acțiuni invocată din
oficiu.
Totodată s-a respins ca nefondată
acțiunea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtului Primarul municipiului
Cluj Napoca să emită dispoziția de restituire în natură a imobilului evidențiat
în C.F. Cluj Napoca.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel reclamanta S.A. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Curtea de Apel Cluj, secția civilă,
de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie prin decizia nr. 2277/A
din 24 noiembrie 2004 a admis apelul reclamantei, a anulat sentința pronunțată
de tribunalul Cluj și a reținut procesul pentru evocarea fondului.
Prin decizia nr. 604/A din 3 iunie
2005 pronunțată de Curtea de Apel Cluj s-a admis în parte acțiunea reclamantei
S.A. și în consecință s-a constatat
caracterul abuziv al trecerii în proprietatea de stat cu titlu de naționalizare
a imobilului situat în Cluj Napoca, înscris în C.F. Cluj Napoca, nr.top 110, dezmembrat
în două parcele cu nr.top noi conform B.15-17 din C.F.
A fost obligat Primarul municipiului
Cluj Napoca să restituie în natură apartamentele 4, 5 și 6 din construcția
edificată pe nr.top 110/1 și a suprafeței de teren aferent precum și a întregului
teren cu nr.top 110/2.
Totodată a fost respinsă acțiunea
pentru constatarea nulității contractelor de vânzare cumpărare a apartamentelor
1, 2 și 3 din imobil și a fost obligat Primarul municipiului Cluj Napoca să
stabilească măsurile reparatorii în echivalent pentru partea din imobil ce a
format obiectul vânzării către pârâții L.A., L.I., T.M., C.M.M. și F.L.
Restul cererilor din acțiune au fost
respinse pentru lipsa calității procesuale pasive a Consiliului județean Cluj,
Prefectul județului Cluj, Ministerul Finanțelor Publice, Comisia de aplicare a
Legii nr. 10/2001.
Reclamanta a fost obligată să
plătească 40.000.000 lei cheltuieli de judecată către pârâții L.A. și I. și F.L.
și la 3.000.000 lei pentru T.M.T.
În termenul prevăzut de lege,
împotriva acestei decizii au declarat recurs S.O., unicul moștenitor al
reclamantei S.A. și pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca.
Recurentul reclamant S.O. a invocat
neconstituționalitatea art. 297 C. proc. civ. și motivele de casare prevăzute
de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. iar recurentul pârât a invocat motivele
de casare la care se referă art. 304 pct. 6-9 C. proc. civ.
Prealabil analizei motivelor de
casare, Înalta Curte, din oficiu, a invocat nulitatea deciziei atacate întrucât
procesul fost judecat în raport de o parte lipsită de capacitate de folosință,
respectiv S.A. ce a decedat la data de 31 martie 2004 iar decizia a fost
pronunțată de curtea de apel la data de 3 iunie 2005.
Din actele depuse în recurs, rezultă
că reclamanta S.A. a decedat pe parcursul procesului la data de 31 martie 2004
și are ca unic moștenitor pe fiul său S.O.
Atât la instanța de fond cât și în
apel, reclamanta a avut ca mandatar pe numitul M.S.V. Indiferent că mandatarul
a avut sau nu cunoștință de decesul reclamantei, cert este că acesta a
reprezentat o persoană decedată a cărei acțiune a fost admisă prin decizia nr. 604/A
din 3 iunie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
Într-adevăr, potrivit art. 71 C.
proc. civ. „mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat” ci
„dăinuiește până la retragerea lui de către moștenitori”.
Prin decesul reclamantei, parte în
proces va fi recurentul-moștenitor S.O. care poate să-și exercite drepturile
personal sau prin mandatar conform art. 67 alin. (1) C. proc. civ.
Pentru a se stabili dacă mandatul
dăinuiește și după moartea reclamantei, moștenitorul urmează să-și exprime
punctul de vedere cu privire la mandatul dat de autoarea sa, iar pentru aceasta
trebuia introdus în proces. Numai în situația în care moștenitorul introdus în
proces nu retrage mandatul, acest contract rămâne valabil. Or, prima condiție
de introducere în cauză a moștenitorului nu s-a îndeplinit, iar în raport de
art. 41 și urm., art. 67, art. 105 C. proc. civ. hotărârea instanței de apel
este sancționată cu nulitatea n cazul î care una din părți era decedată, chiar
dacă era reprezentată de mandatar.
Față de cele ce preced și în baza
art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile, va
casa decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluj și va trimite cauza spre
rejudecare aceleiași instanțe care va introduce în cauză pe moștenitorul
reclamantei pentru a-și exprima expres opțiunea de a continua acțiunea și
poziția față de mandatul dat de autoarea sa numitului M.S.V.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de
reclamantul S.J.O. și de pârâtul Primarul municipiului Cluj Napoca împotriva
deciziei nr. 604/A din 3 iunie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de
muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.
Casează decizia atacată și trimite
cauza aceleiași curți de apel pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 februarie 2006.