ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4457/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca la data de 15 iulie 2002 S.A.M. și B.O.V. au chemat în judecată pe pârâții G.L.N. și M.E.D., Statul Român prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, SC A. SA prin lichidator AT P. SA pentru a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 35393 din 11 septembrie 1997 încheiat între SC A. SA și antecesoarea pârâților persoane fizice, privind apartamentul nr. 11 Cluj-Napoca. S-a solicitat și anularea încheierilor date de instanța de carte funciară, cu privire la această vânzare-cumpărare, precum și intabularea dreptului de proprietate al reclamanților în cote de câte ½ parte, fiecare cu titlu de moștenire.

Prin sentința civilă nr. 7494 din 18 octombrie 2006, Judecătoria Cluj-Napoca a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii menționate în favoarea Tribunalului Cluj, având în vedere că nulitatea actelor de înstrăinare constituie o chestiune prejudicială ce are influență asupra dreptului dedus procedurii administrative și judiciare de restituire. Cum Legea nr. 10/2001 nu prevede norme destinate pentru diferitele acțiuni, reglementate în cuprinsul său, s-a apreciat că și acțiunea în constatarea nulității actului de înstrăinare este de competența tribunalului, conform art. 24 alin. (3) din lege. La rândul său, Tribunalul Cluj s-a declarat necompetent să soluționeze litigiul și ca urmare prin sentința civilă nr. 86 din 8 februarie 2007 și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Au fost avute în vedere prevederile art. 1 și art. 2 C. proc. civ., care cuprind norme generale de competență, în raport de care prevederile cuprinse în art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 reprezintă norme speciale, de strictă aplicare, ce nu sunt incidente în cauză. În soluționarea acestui conflict negativ de competență s-a pronunțat Curtea de Apel Cluj prin Încheierea nr. 9 din 21 martie 2007, prin care s-a stabilit competența în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. S-a considerat că acțiunile în nulitatea actelor de înstrăinare vizate de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 nu pot fi situate sub incidența prevederilor art. 26 alin. (3) din lege, deoarece pentru aceasta era nevoie de o consacrare expresă în lege, care lipsește.

Așadar, asemenea acțiuni sunt supuse dispozițiilor generale privitoare la competența materială și anume celor cuprinse în art. 1 pct. 1 și art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., în raport de valoarea de sub 5 miliarde lei a actului de înstrăinare. Împotriva acestei hotărâri, pârâta G.L.N. a declarat recursul de față, solicitând modificarea ei și stabilirea competenței de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Cluj. Se susține că Legea nr. 10/2001 este o lege specială reparatorie, ce cuprinde o procedură prealabilă administrativă, precum și o procedură de restituire supusă jurisdicției instanțelor judecătorești. Întrucât tribunalul exercită controlul asupra jurisdicției speciale, în considerarea prevederilor art. 24 și art. 47 din Legea nr. 10/2001 și competența de soluționare a acțiunii de față revine tot tribunalului.

Recursul nu este întemeiat, urmând a fi respins în raport de cele ce urmează: Este de necontestat în cauză că prețul locuinței înstrăinate prin actul de vânzare-cumpărare a cărui nulitate s-a solicitat să se constate în cauză este de sub 5 milioane lei. În raport de această valoare, Curtea de Apel Cluj, a hotărât că judecătoria are competența de a soluționa pricina în primă instanță, în raport de prevederile art. 1 pct... și art. 2 lit. b) C. proc. civ. Soluția este în afara criticii, fiind corect aplicate dispozițiile generale în materie de competență. S-a avut în vedere că dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 sunt de strictă interpretare și nu pot fi aplicate decât în situațiile prevăzute de acest text.

Astfel, potrivit acestei prevederi legale decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului. Prin urmare sunt date în competența tribunalului, prin această dispoziție specială numai cauzele în care contestă dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură. Și cum în cauză obiectul cererii este diferit decât cele redate, rezultă că nu sunt incidente prevederile speciale menționate. În consecință, în stabilirea instanței competente să soluționeze acțiunea în constatarea nulității actului de înstrăinare trebuie avute în vedere prevederile generale în materie.

Și cum instanța investită cu soluționarea conflictului negativ de competență a stabilit corect competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, rezultă că recursul de față este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta G.L.N. împotriva încheierii nr. 9 din 21 martie 2007 a Curții de Apel Cluj. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 mai 2007.