ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 522/2006

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 9 decembrie 2004, pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta SC R. SA Târgoviște a chemat în judecată pârâta SC E. SA, sucursala Brașov, pentru refuzul de acordare a bonificației dobândă în sumă de 165.000.000 lei aferentă creditelor Euro angajate pentru producția de export, exporturi a căror contravaloare fusese încasată și repatriată. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin dosarul de bonificație întocmit în conformitate cu prevederile O.G. nr. 18/1994, O.G. nr. 15/1996 și O.G.

nr. 36/2003, a solicitat SC E. SA, sucursala Brașov, bonificația dobândă menționată, dar prin hotărârea din 28 iunie 2004, a Comitetului de Garanții și Credite de Comerț Exterior i s-a acordat bonificația de dobândă, numai pentru creditele în lei aferentă perioadei aprilie - decembrie 2003, în valoare de 223.272.000 lei. Reclamanta a susținut că în aceeași perioadă a utilizat și credite în Euro, pentru care i s-au calculat dobânzi la valoarea de 780.816.581 lei și a plătit dobânzi în valoare de 665.706.000 lei, pentru care bonificația curentă este de 165.000.000. Tribunalul Dâmbovița a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Ploiești care, prin sentința nr. 74 din 25 mai 2005, a admis în parte acțiunea reclamantei SC R. SA Târgoviște și a obligat pârâții SC E. SA și Comitetul Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior să avizeze și să acorde bonificația de dobândă de 165.000.000 lei.

Pentru a pronunța o asemenea hotărâre, instanța de fond a reținut că acțiunea reclamantei este întemeiată în ceea ce privește acordarea bonificației de dobândă, întrucât, potrivit art. 4 din O.G. nr. 34/2003, agenții economici care au angajat credite bancare pentru producția de export, vor beneficia de bonificația de dobândă acordată de stat, prin intermediul Băncii E.I., numai pentru exporturile a căror contravaloare a fost încasată și repatriată. Împotriva acestei soluții au declarat recurs, Banca E. SA și Comitetul Interministerial de Garanții și Credite de Control Exterior.

În recursul său, primul recurent susține în esență că: - în mod greșit, instanța a respins excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată; - hotărârea este nelegală, întrucât instanța a respins greșit excepția inadmisibilității acțiunii; - instanța a încălcat prevederile art. 17 2 alin. (1) și alin. (3) pct. IV din Legea nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea SC E. SA, legea bugetului de stat pe anul 2003 și Legea nr. 631/2002, Convenția pentru acordarea bonificației de dobândă nr. 3821 din 9 iulie 2004, încheiată între SC E. SA și reclamanta SC R. SA. Comitetul Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior, în recursul său, susține că, în mod nelegal, instanța de fond a respins excepția lipsei procedurii prealabile, iar pe fond nu se poate vorbi despre un refuz privind acordarea bonificației de dobândă aferentă creditelor în Euro, cum greșit susține reclamanta.

Ambele recursuri sunt fondate. Potrivit art. 5 din Legea nr. 29/1990, în vigoare la data introducerii acțiunii, înainte de a cere tribunalului, anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se consideră vătămat, se va adresa pentru apărarea dreptului său, în termen de 30 de zile de la data când i s–a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (2), autorității emitente, care este obligată să rezolve reclamația, în termen de 30 de zile de la aceasta. În speță, reclamanta SC R. SA nu a dovedit efectuarea procedurii prealabile, care constituie o condiție specială de exercitare a dreptului la acțiune. Corespondența purtată de reclamantă, cu SC E. SA nu reprezintă procedura prealabilă în sensul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990, așa cum în mod greșit apreciază instanța de fond, întrucât aceasta trebuie efectuată cu organul emitent al actului administrativ a cărui anulare se solicită.

În speță, acest organ este Comitetul Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior care a emis hotărârea nr. 14247 din 28 iunie 2004, contestată de reclamantă. Având în vedere argumentele mai sus expuse, se vor admite ambele recursuri, se va modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii, ca inadmisibilă. Referitor la motivul de recurs privind insuficienta timbrare, acesta este nefondat, față de obiectul acțiunii care îl reprezintă anularea unui act.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Banca E. SA București și de Comitetul Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior împotriva sentinței nr. 74 din 25 mai 2005 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ. Modifică sentința atacată și respinge, ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta SC R. SA Târgoviște. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2006.