ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3819/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Pe rolul Tribunalului Galați, secția

penală, se află spre soluționare dosarul nr. 2283/P/2005 având ca obiect apelul

declarat de inculpatul S.M. și partea civilă A.N.A.F. București – D.G.F.P. Galați

împotriva sentinței penale nr. 493 din 29 septembrie 2005 pronunțată de

Judecătoria Liești.

La termenul din data de 14 martie 2006

inculpatul a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 10 din Legea nr. 241/2005

în raport de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituția României.

Prin încheierea din data de 24

martie 2006 tribunalul a respins, ca fiind inadmisibilă, excepția privind

neconstituționalitatea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 invocată de

inculpat prin apărătorul său.

Împotriva acestei încheieri a

declarat recurs inculpatul S.M., fără a-l motiva.

Curtea de Apel Galați, secția penală,

prin decizia nr. 210 din data de 13 aprilie 2006, a respins, ca tardiv,

recursul inculpatului declarat împotriva încheierii Tribunalului Galați.

Pentru a pronunța această decizie,

curtea a reținut în esență că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (6) din

Legea nr. 47/1992, încheierea prin care s-a respins excepția de

neconstituționalitate, poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat

superioară, în termen de 24 ore de la pronunțare. A mai reținut că încheierea

atacată a fost pronunțată în ședință publică la data de 24 martie 2006, menționându-se

în dispozitivul încheierii că termenul de recurs este de 48 ore de la

pronunțare. Recursul declarat de inculpatul S.M. a fost introdus, conform

rezoluției existente pe cerere, la data de 29 martie 2006.

Astfel, instanța de recurs a reținut

că inculpatul a depus recursul cu depășirea termenului de 48 ore, motiv pentru

care, considerând recursul tardiv, l-a respins în baza art. 385

15

pct.

1 lit. a) C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul fără să indice temeiul de drept pe care și-a întemeiat

recursul, motivând că este nedrept și abuziv procedeul instanței de fond de a

refuza verificarea constituționalității unui text de lege care prevede o cauză

de impunitate.

Recursul declarat de inculpat

împotriva deciziei pronunțată de Curtea de Apel Galați, în recurs, este

inadmisibil pentru următoarele considerente:

Calea de atac împotriva încheierii

prin care s-a respins o excepție de neconstituționalitate este prevăzută de art.

29 alin. (6) din Legea de organizare a Curții Constituționale, respectiv

recursul care se declară în 48 ore de la pronunțare. De această cale de atac a

uzat inculpatul, ea fiind soluționată prin decizie definitivă, de Curtea de

Apel Galați. Împotriva deciziei pronunțată în recurs legea nu mai prevede o altă

cale de atac ordinară iar recursul declarat împotriva unei astfel de decizii

este inadmisibil.

Înalta Curte găsește recursul

declarat de inculpat împotriva deciziei definitive a Curții de Apel Galați, ca

inadmisibil, urmând să-l respingă, ca atare, în baza art. 385

15

pct.

1 lit. a) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de inculpatul S.M. împotriva deciziei penale nr. 210 din 13aprilie

2006 a Curții de Apel Galați.

Obligă recurentul inculpat să

plătească statului suma de 120 lei RON cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 iunie 2006.