ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.02.2006

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 356/2006

HOTĂRÂRE
02.02.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 356/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul A.R. a chemat în

judecată Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Regională Vamală Oradea,

solicitând instanței ca, în contradictoriu cu pârâtele și pe calea

contenciosului administrativ, să dispună anularea Ordinului Autorității

Naționale a Vămilor nr. 78 din 26 ianuarie 2005, precum și a adresei nr. 2000

din 3 februarie, emisă de Direcția Regională Vamală Oradea.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că prin ordinul a cărui anulare o solicită, a fost reîncadrat, conform

art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 92/2004, în gradul profesional de asistent,

invocând excepția de nelegalitate a acestui text, pe considerentul că ordonanța

abrogă dispozițiile unei legi organice, respectiv Legea nr. 161/2003, privind

reîncadrarea funcționarilor publici. A mai arătat că acest act este abuziv,

nelegal și neconstituțional, întrucât prin el a fost retrogradat în funcție, i

s-a încălcat dreptul privind remunerarea muncii prestate și acela privind

promovarea, creându-i o inechitate față de persoanele ce s-ar fi prezentat la

concurs, pentru ocuparea unei funcții vacante.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.

175/CA/2005-PI din 30 mai 2005, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de

reclamant, reținând că ordinul contestat a fost emis cu respectarea tuturor

dispozițiilor legale, atât în ce privește reîncadrarea reclamantului în

funcție, corespunzător gradului profesional, cât și în ce privește salarizarea,

acestea fiind conforme cu Anexa nr. III la O.U.G. nr. 92/2004.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, reclamantul A.R.

Recurentul a susținut, în esență, că instanța de fond a dat

o soluție nelegală, ca urmare a aplicării greșite a prevederilor O.U.G. nr.

92/2004, care a fost adoptată, doar pentru modificarea gradelor profesionale și

salarizarea funcționarilor publici, iar nu o reîncadrare pe funcții publice a

acestora.

Recursul este nefondat.

Prin O.U.G. nr. 92/2004 au fost reglementate

drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici pentru anul

2005, urmărindu-se crearea premiselor pentru aplicarea din anul 2006, a sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici, crearea unei ierarhizări pe

categorii, clase și grade profesionale și salarizarea în raport cu activitatea

depusă, importanța și complexitatea atribuțiilor din fișa postului.

Astfel, prin art. 6 alin. (1) - (9)

din O.U.G. nr. 92/2004, s-a prevăzut reîncadrarea funcționarilor publici de

execuție, în grade profesionale și trepte de salarizare, în raport cu

salarizarea pe care o aveau, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 82/2004, privind

unele măsuri în domeniul funcției publice.

De asemenea, prin art. 7 alin. (1) -

(9) din aceeași ordonanță de urgență, s-a prevăzut salarizarea funcționarilor

publici de conducere, în raport cu salarizarea pe care o aveau potrivit O.U.G.

nr. 82/2004 și cu gradele profesionale și treptele de salarizare

corespunzătoare funcțiilor de conducere, la care se adaugă indemnizațiile de

conducere.

Prin Ordinul nr. 78/2005, emis de

șeful Autorității Naționale a Vămilor, s-a dispus, începând cu 1 ianuarie 2005,

reîncadrarea funcționarilor publici din cadrul Direcției Regionale Vamale

Oradea, în funcțiile publice redate în dreptul fiecăruia, beneficiind de

salariile de bază corespunzătoare, potrivit anexei care face parte din ordinul

respectiv.

Astfel, reclamantul care, potrivit

O.U.G. nr. 82/2004, era salarizat la 1 noiembrie 2004, pentru funcția publică

de execuție de inspector de specialitate, categoria A, clasa a III-a, gradul 1, a fost reîncadrat, potrivit O.U.G. nr. 92/2004, în funcția publică de execuție de inspector, clasa

I, gradul profesional „asistent”, treapta 1 de salarizare, înregistrând o

creștere salarială de 1.372.800 ROL.

Potrivit prevederilor art. 6 alin.

(3) din O.U.G. nr. 92/2004, funcționarii publici de execuție salarizați

potrivit O.U.G. nr. 82/2004, la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 1, se

reîncadrează în gradul profesional „asistent” și beneficiază de salariul de

bază prevăzut în Anexele nr. I - IV, pentru funcția publică de execuție

deținută, gradul profesional „asistent”, treapta 1 de salarizare.

Or, prin Ordinul Autorității

Naționale a Vămilor nr. 78/2005, reîncadrarea și salarizarea reclamantului s-a

realizat întocmai potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr.

92/2004, actul administrativ fiind, deci, emis pe baza și în executarea în

concret a legii.

Astfel fiind, în mod judicios a

reținut instanța de fond că Ordinul nr. 78/2005 este legal, el fiind emis în

baza și pentru executarea prevederilor O.U.G. nr. 92/2004.

De altfel, Curtea Constituțională,

soluționând mai multe excepții de neconstituționalitate care au vizat

prevederile art. 6 din O.U.G. nr. 92/2004

(

Deciziile nr. 289, nr. 305, nr.

339, nr. 394, ș.a., pronunțate de Curtea Constituțională, publicate în

Monitorul

Oficial al României, nr. 586, nr. 629, nr. 738 și nr. 787/2005)

, a statuat că, atât încadrarea,

prin lege, a diferiților funcționari publici în anumite categorii, clase și

grade profesionale, cât și salarizarea conform acestei încadrări, nu reprezintă

drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica pentru viitor, tot prin

lege, cum s-a întâmplat în cazul O.U.G. nr. 92/1994.

De asemenea, a mai precizat Curtea

Constituțională, pe drept cuvânt și riguros științific, că ține de opțiunea

liberă a legiuitorului, încadrarea în categorii, clase și grade profesionale a

funcționarilor publici, fără ca aceasta să reprezinte o retrogradare.

În concluzie, recursul va fi

respins, sentința atacată și ordinul atacat fiind legale și temeinice.

Respinge recursul declarat de A.R.

împotriva sentinței civile nr. 175/CA/2005-PI din 30 mai 2005 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 februarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-11-11
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5410/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 187 din 6 iunie 2005, a respins, ca neîntemeiată
ÎCCJ 2006-01-19
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 174/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Oradea, sub nr. 874/CA din 9 februarie 2005, reclamanta N.R. a solicitat, în cont
ÎCCJ 2005-11-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5331/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul I.I. a chemat în judecată Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Regională Vamală Oradea, solicitând instanței ca, în contradictoriu cu a
ÎCCJ 2006-01-18
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 148/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiune în contencios administrativ, reclamanta S.M. a chemat în judecată pârâții Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Regională Vamală Oradea
ÎCCJ 2006-01-12
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 70/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. 854/CA/2005, reclamantul M.F. a chem
Sursă