ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1838/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 25

aprilie 2005, a Tribunalului Mehedinți, reclamantul F.F. a chemat în judecată

pârâții Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Mehedinți și

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, solicitând să se

acorde diferența de salariu în sumă de 82.370.974 lei, ce i se cuvine în baza

deciziei nr. 3114 din 12 octombrie 2001, pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția de contencios administrativ, în dosarul nr. 4129/2001.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că prin hotărâre judecătorească s-a anulat Ordinul Ministerului

Agriculturii nr. 1643 din 2 decembrie 1999, prin care a fost eliberat din

funcția de director al Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie

Alimentară a județului Mehedinți și, deși a încercat, pe cale amiabilă, să

obțină diferența drepturilor salariale, nu a primit nici un răspuns.

Prin sentința nr. 145 din 8 iunie

2005, Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, a

declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel

Craiova, motivat de faptul că acțiunea reclamantului are ca obiect plata

drepturilor salariale stabilite printr-un ordin al ministrului, iar procesele

și cererile în materie de contencios administrativ, privind actele

autorităților publice centrale, se judecă în primă instanță de curțile de apel.

Cauza a fost înregistrată sub nr. 84/A/2005,

la data de 28 iunie 2005, iar la data de 30 septembrie 2005, reclamantul a

depus precizare la acțiune, prin care a solicitat obligarea pârâților la plata

sumei de 90.770.794 lei, reprezentând 82.370.794 lei diferență de salariu, la

care se adaugă 8.400.00 lei, diferență de salariu reactualizată la data de 1

octombrie 2005. A solicitat, de asemenea, obligarea pârâților la plata sumei de

40.210.000 lei, reprezentând impozite și taxe aferente sumei solicitate.

Prin sentința civilă nr. 445 din 27

octombrie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal,

a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul F.F. și a obligat

pârâții Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Mehedinți și

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în solidar, la plata

către reclamant, a sumei de 90.770.794 lei, diferență de salariu pe perioada 1

decembrie 1999 - 21 octombrie 2005.

A respins capătul de cerere privind

impozite și taxe legale.

În motivarea soluției, instanța de

fond a reținut că prin decizia nr. 3114 din 12 octombrie 2001 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, s-a anulat Ordinul ministrului

agriculturii nr. 1643 din 2 decembrie 1999, stabilindu-se că trecerea din

funcția de director, în funcția de șef de serviciu, este o modificare

unilaterală a contractului de muncă. În urma acestei decizii, prin adeverința nr.

8703 din 18 martie 2005 s-a stabilit diferența de salariu în perioada decembrie

1999 - 1 octombrie 2005, la care s-a aplicat și indicele de inflație.

Față de această situație, Curtea de

Apel Craiova a constatat culpa pârâtelor în neachitarea drepturilor salariale

restante la care reclamantul era îndreptățit, admițând acest capăt de cerere.

Privitor la soluția de respingere a

capătului de cerere privind impozite și taxe legale, în sumă de 40.210.000 lei,

instanța de fond a reținut că reclamantul nu a precizat ce reprezintă aceste

daune, temeiul legal al acordării acestora și nici nu au fost dovedite probe.

Împotriva acestei sentințe au

declarat recurs, în termen legal, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare

Rurală Mehedinți și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În recursul său, Direcția pentru

Agricultură și Dezvoltare Rurală Mehedinți, susțin, în esență, că în mod eronat

a fost obligată să-i plătească reclamantului, în solidar cu Ministerul

Agriculturii, suma de bani solicitată, întrucât aprobarea statului de funcții

și a ștatului de salarii se face de minister, dovedind cu probe demersuri

concrete făcute către minister, pentru punerea în aplicare a sentinței civile.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor

și Dezvoltării Rurale, în recursul său, susține că decizia nr. 3114 din 12

octombrie 2001, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, este executorie de

drept, neimpunându-se învestirea acesteia cu formulă executorie.

Pe de altă parte, în cauză operează

prescripția extinctivă, ca mijloc de stingere a dreptului la acțiune, prin

neexercitarea acestui drept în termenul de 3 ani.

Referitor la recursul declarat de

minister, se constată că acesta este nefondat.

Prin decizia nr. 8114 din 12

octombrie 2001, a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios

administrativ, s-a admis recursul formulat de F.F. împotriva sentinței civile nr.

315 din 15 iunie 2000, a Curții de Apel Craiova, s-a casat sentința atacată și

a fost anulat Ordinul ministrului agriculturii nr. 1643 din 2 decembrie 1999,

admițându-se, astfel, acordarea tuturor drepturilor de care reclamantul a fost

lipsit prin emiterea acestui act.

Deși reclamantul a formulat mai

multe cereri, pentru a putea să reintre în drepturi, Ministerul Agriculturii nu

i-a dat nici un răspuns. Prin adeverința nr. 8703/2005 s-a stabilit diferența

de salariu în perioada decembrie 1999 - februarie 2005, la care s-a aplicat

indicele de inflație. Întrucât s-a făcut dovada culpei ministerului pentru

neachitarea drepturilor salariale cuvenite reclamantului, în mod temeinic și

legal instanța de fond a admis acțiunea reclamantului față de acest pârât. În

ce privește, însă, obligarea în solidar cu ministerul, și a Direcției pentru

Agricultură și Dezvoltare Rurală Mehedinți, aceasta nu se justifică.

În baza hotărârii amintite,

Ministerul Agriculturii era obligat să-l reîncadreze pe post, pe reclamant și

să-i plătească drepturile salariale, întrucât a emis ordinul anulat de instanță

și în calitate de ordonator principal de credit urma să dispună măsurile hotărâte

de instanță.

Cu privire la susținerea referitoare

la prescripția dreptului, la acțiune, nu poate fi reținută, întrucât acțiunea

în cauza de față a fost înregistrată la 25 aprilie 2005, însă la 5 iunie 2005,

Curtea de Apel Craiova a dispus executarea deciziei Curții Supreme de Justiție,

întrerupând prescripția.

Având în vedere cele mai sus expuse,

se va admite recursul declarat de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare

Rurală Mehedinți, se va modifica sentința atacată, în sensul respingerii

acțiunii față de această pârâtă și se va respinge, ca nefondat, recursul

declarat de minister.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Direcția

pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Mehedinți, împotriva sentinței civile nr.

445 din 27 octombrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată, în sensul

că respinge acțiunea față de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare

Rurală Mehedinți.

Respinge recursul declarat de

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale împotriva aceleiași

sentințe.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 mai 2006.