ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4556/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 360

din 31 martie 2006, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca

nefondată, cererea formulată de condamnatul

I.N,

de întrerupere a executării pedepsei de 10 ani închisoare aplicată prin

sentința penală nr. 1166 din 28 noiembrie 2003 a Tribunalului București, secția

I penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 6533 din 7 decembrie 2004 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut că motivul invocat pentru întreruperea executării pedepsei,

respectiv necesitatea urgentă a unei intervenții chirurgicale la degetele

mâinii drepte, pierdute într-un accident survenit în timpul detenției și

datorat culpei șefului punctului de lucru la care fusese repartizat, se poate

realiza în rețeaua de spitale a A.N.P., condamnatul neaflându-se în

imposibilitate de a continua executarea pedepsei.

Împotriva sentinței,

condamnatul a declarat apel, el considerând-o netemeinică, starea sănătății

sale impunând întreruperea executării pedepsei pentru a se trata într-un spital

civil din rețeaua Ministerului Sănătății.

Curtea de Apel București, secția

I penală, prin decizia penală nr. 346 din 28 aprilie 2006 a respins, ca

nefondat, apelul declarat de condamnat.

Nemulțumit și de hotărârea

pronunțată de instanța de apel, condamnatul, în termenul legal, a declarat

recurs, cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de art. 385

9

pct.

17

1

C. proc. pen., respectiv prin hotărâre s-a făcut o greșită

aplicare a legii, el susținând că în lipsa internării și tratării mâinii într-un

spital civil, este în pericol de a-și pierde funcțiile mâinii drepte, de care

are neapărată nevoie fiind „dreptaci”.

Recursul nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 453

alin. (1) lit. a) C. proc. pen., prevede că executarea pedepsei închisorii

poate fi amânată/ întreruptă când se constată, pe baza unei expertize

medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate

de a executa pedeapsa. În acest caz, raportul de primă expertiză medico-legală

efectuat, a înscris că I.N. la consultul orto-pedic, a prezentat bont de

amputație fal. distală deget IV mâna dreaptă, avulsie pat unghial deget III

mâna dreaptă, consult chirurgie plastică, amputație, prin curea de motor A.I.F.D.

deget IV mâna dreaptă veche de 3 luni. În prezent bont de amputație A.I.F.D.

deget IV mâna dreaptă, vindecat chirurgical, mișcările active, flexie-extensie

deget IV mâna dreaptă, posibile. S-a mai înscris că I.N. poate fi tratat în

cadrul rețelei sanitare a A.N.P. și nu se află în imposibilitatea executării

pedepsei.

Ca atare, din concluziile

actului de expertizare medico-legală, rezultă că în cauză nu este îndeplinită

cerința prevăzută de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Pentru considerentul expus,

recursul declarat de condamnat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Conform art. 192 din același

cod, cu referire la art. 189 alin. (1), condamnatul recurent va fi obligat să

plătească, către stat, cheltuielile judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I DE

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul I.N. împotriva deciziei penale nr. 346 din 28

aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul condamnat la

plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 14 iulie 2006.