ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2514/2007

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 43

din 19 aprilie 2007, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca inadmisibilă, cererea

persoanei solicitate R.P. având ca obiect amânarea executării stării de arest.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., persoana solicitată a fost obligată la plata cheltuielilor

judiciare către stat în sumă de 50 lei.

S-a reținut că împotriva

persoanei solicitate R.P., autoritățile judiciare din Germania au emis la data

de 30 august 2006 un mandat european de arestare.

Curtea de Apel Timișoara,

prin sentința penală nr. 40/ PI din 12 aprilie 2007, pronunțată în dosarul nr. 559/59/2007,

a dispus arestarea provizorie a persoanei extrădabile.

Prin cererea formulată, R.P.

a solicitat amânarea executării arestării provizorii, invocând starea de

sănătate care îl împiedică să suporte regimul de detenție.

Instanța a constatat că

cererea formulată este inadmisibilă, întrucât nici Codul de procedură penală,

nici Legea nr. 302/2004 cu privire la cooperarea judiciară internațională în

materie penală nu prevăd instituția amânării executării arestării provizorii.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs persoana solicitată R.P., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, fără a arăta motivele de casare.

Verificând din oficiu,

sentința atacată, potrivit dispozițiilor art. 385

6

alin. (3) C.

proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat este

nefondat.

Dispozițiile legii procesual

penale nu prevăd posibilitatea amânării executării arestării provizorii dispuse

în baza unui mandat european  de arestare.

Mai mult decât atât,

persoana solicitată a și fost predată în vederea transferării în Germania,

escortei poliției germane, la data de 4 mai 2007, pe aeroportul internațional „Henri

Coandă”, astfel cum rezultă din adresa nr. 205264 din 8 mai 2007 a Ministerului

de Interne și Reformei Administrative – I.P.J. Timiș.

Așa fiind, recursul urmează

a fi respins, ca nefondat, iar recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din

fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de persoana solicitată R.P. împotriva sentinței penale nr. 43

din 19 aprilie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă recurentul la 200 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, în sumă de 40 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 mai 2007.