ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5391/2006

Asupra recursurilor de față: În baza actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele: Prin sentința penală nr. 57 din 31 ianuarie 2006 a Tribunalului Cluj a condamnat pe inculpații: - O.I.R.C., la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și e) C. pen. În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 97 din 14 martie 2002 a Judecătoriei Sighetu Marmației și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 71 și 64 C. pen.

S-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv din 21 iunie 2003. - S.I., la 5 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și 76 lit. a) C. pen. și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 71 și 64 C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv din 23 iunie 2003 la zi. - P.V., la 3 ani închisoare, la săvârșirea complicității la infracțiunea de trafic de droguri, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) și art. 76 alin ultim C. pen.

În temeiul art. 81 și 82 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani la care se adaugă durata pedepsei aplicate. În temeiul art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantității de 943,8 gr. heroină aflată în camera de corpuri delicte a I.G.P. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut în esență următoarea situație de fapt: La începutul lunii iunie 2003, având în vedere informațiile obținute de polițiști din C.Z.C.C.O.A. Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a autorizat infiltrarea unui agent acoperit cu nume de cod L. pentru descoperirea și identificarea persoanelor care se ocupă cu traficul ilicit de droguri, pentru obținerea mijloacelor de probă cu privire la activitățile infracționale desfășurate de acesta.

În temeiul acestei autorizații agentul sub acoperire a luat legătura cu numitul N. și prin intermediul acestuia cu inculpatul P.V. convenind să contacteze diferite persoane din anturajul numitului N. care să-i furnizeze droguri și să intermedieze luarea de contact între cumpărător și vânzător. Astfel, în cursul anului 2002, inculpatul P.V. l-a cunoscut pe inculpatul O.I.R.C. care, potrivit declarației inculpatului P.V. s-a oferit să faciliteze obținerea de droguri ca urmare, prin intermediul inculpatului P.V., inculpatului O.I.R.C. s-a întâlnit cu numitul N. și au discutat în principiu posibilitatea de obținere a drogurilor. Inițial inculpatul O.I.R.C. i-a comunicat numitului N. că nu cunoaște pe nimeni care se ocupă cu traficul de droguri, însă ulterior interesându-se în cercul său de cunoștințe inculpatul S.I.

a confirmat că are posibilitatea de a facilita obținerea de droguri. În aceeași perioadă în municipiul Baia Mare a avut loc o întâlnire între investigatorul acoperit L. și inculpații O.I.R.C. și P.V., întâlnire la care a participat și numitul N., în cadrul căreia s-a convenit ca inculpatul O.I.R.C. să prezinte o probă din drogurile care urmează a fi livrate, prețul fiind stabilit între 15.000 Euro/kg și 25.000 Euro/kg în funcție de calitate. Ulterior, cu ocazia unei întâlniri ce a avut loc între inculpații O.I.R.C. și S.I., participând și martora H.M., inculpatul S.I. i-a predat inculpatului O.I.R.C. 2,65 gr. de heroină în amestec cu diazepam și lactoză cu titlu de probă. După primirea probei, agentul acoperit a fixat o întâlnire cu inculpatul O.I.R.C., convenindu-se ca în 20 iunie 2003 să se livreze drogurile.

Astfel, în data de 19 iunie 2003, în jurul orelor 17,30-18,00, inculpatul O.I.R.C. a fost contactat telefonic de inculpatul S.I. fiind confirmată predarea drogurilor pentru a doua zi; convenindu-se ca inculpatul S.I. să lase drogurile în autoturismul inculpatului O.I.R.C., marca Renault pe care acesta îl va lăsa parcat în fața casei sale. În dimineața zilei de 20 iunie 2003, în jurul orelor 6,30, inculpatul O.I.R.C. a fost contactat telefonic de inculpatul S.I. care i-a comunicat că „totul este rezolvat” Cluj. Inculpatul O.I.R.C. a constatat că în spatele scaunului șoferului se află un pachet învelit în mai multe pungi de plastic și conform înțelegerii a plecat spre municipiul Cluj Napoca, fiind însoțit de numitul L. După ce s-au deplasat în mai multe locuri din municipiul Cluj Napoca, la indicațiile agentului L., inculpatul împreună cu numitul L. s-au oprit și la SC T. SA pentru o verificare a conținutului pachetului adus de inculpat.

Acolo agentul L. a prelevat o cantitate de cca. 1 gram din substanța aflată în pachet, pe care a predat-o unor funcționari de poliție în vederea unei analize sumare. În jurul orelor 13,15, agentul L. a primit de la polițiștii din cadrul C.Z.C.C.O.A. Cluj confirmarea că proba prelevată din pachet conține substanțe stupefiante, și în timp ce se apropriau de autoturismul susmenționat pentru a finaliza tranzacția au fost interceptați de organele de urmărire penală, realizându-se prinderea în flagrant a inculpatului. Pachetul găsit în autoturismul în care se deplasa inculpatul O.I.R.C., în greutate brută de 1,352 kg.

a fost trimis pentru efectuarea unei cercetări tehnico - științifice la I.G.P., stabilindu-se că acest pachet conține 7 pachete de țigări inscripționate Malboro Lights în care se aflau 140 țigarete și încă 13 pachete cu aceeași inscripție în care se aflau 949,98 grame heroină, diacetilmorfină, substanță menționată în tabelul anexei nr. 1 din Legea nr. 143/2000. Starea de fapt expusă a rezultat din ansamblul probelor administrate în cauză, respectiv proces verbal din 16 iunie 2003, proces verbal din 20 iunie 2003, proces verbal de prezentare pentru recunoaștere și declarațiile martorilor asistenți la reconstituire, declarațiile martorilor audiați în cauză, detalierea convorbirilor telefonice, probe care se coroborează cu declarațiile inculpaților O.I.R.C., S.I., precum și cu declarațiile inculpatului P.V.

Împotriva hotărârii susmenționată au declarat apel, în termen legal toți inculpații criticând sentința penală pentru netemeinicie și nelegalitate. Astfel, inculpatul O.I.R.C., a solicitat desființarea sentinței penale și în rejudecarea cauzei achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. În motivele de apel s-a arătat că cercetarea penală față de inculpat a fost efectuată în mod abuziv, cu încălcarea dispozițiilor legale. Inculpatul S.I., criticând hotărârea pronunțată de instanța de fond a solicitat desființarea sentinței atacate și rejudecând cauza, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 1 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., și în subsidiar restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale.

Inculpatul P.V., de asemenea, a solicitat desființarea sentinței penale și în rejudecare achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Analizând actele și lucrările dosarului, precum și probele administrate în cauză, curtea de apel a reținut că prima instanța a făcut o corectă analiză și apreciere a acestora axându-se pe ansamblul acestora la stabilirea situației de fapt și la individualizarea pedepsei aplicate inculpaților. Totodată, curtea de apel a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 333 C. proc. pen., în sensul de a se trimite cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale. Prin urmare reținând că vinovăția inculpaților este corect stabilită și pedepsele corect individualizate instanța a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații O.I.R.C., S.I.

și P.V. pronunțând decizia penală nr. 130/ A din 11 mai 2006. Împotriva deciziei sus menționate, în termen legal au declarat recurs inculpații O.I.R.C. și S.I. care au criticat hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate. Astfel, inculpatul O.I.R.C. a solicitat casarea deciziei atacate și achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) sau d) C. proc. pen., arătându-se că inculpatul nu a putut să-și realizeze o apărare efectivă. Totodată s-a arătat că organele de urmărire penală nu au făcut dovada faptului că substanța găsită asupra sa este de drog, astfel încât se impune achitarea sa. Inculpatul S.I., criticând hotărârile pronunțate în cauză a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.

pen. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând hotărârile atacate sub aspectul motivelor de recurs invocate cât și prin prisma motivelor de recurs care se iau în considerație din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate urmând a fi respinse pentru considerentele care urmează. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că în cauză s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor stabilindu-se că faptele reținute în sarcina inculpaților întrunesc elementele infracțiunii de trafic de droguri. Astfel, instanța constată că la dosarul de urmărire penală nr. 211/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, se află declarația inculpatului O.I.R.C., dată în prezența apărătorului desemnat din oficiu, avocat L.M.

în care acesta recunoaște faptul că „în 20 iunie 2003 a transportat cu autoturismul marca Renault 19 cantitatea de circa 1 kilogram de heroină și că a oferit-o spre vânzare unei persoane pe care o cunoștea sub numele de L. în schimbul sumei de 16.000-18.000 dolari S.U.A. descriind în mod detaliat modalitatea de comitere a faptei. Totodată Curtea reține că această declarație se coroborează pe deplin și cu procesul verbal din 23 iunie 2003 (dosar 211/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, inculpatul O.I.R.C.) confirmând participarea inculpatului S.I. la săvârșirea infracțiunii. Înalta Curte apreciază că revenirea acestui inculpat asupra declarației date în cauză nu este de natură a duce la casarea deciziei atacate, apreciind că aceasta este doar o modalitate de încercare a acestuia de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită.

Retragerea declarată nu este prin ea însăși de natură a lipsi de eficiență declarația dată în respectarea prevederilor legale. Înalta Curte reține, de asemenea, că pe parcursul cercetării judecătorești în cauză s-au făcut mai multe investigații asupra naturii substanței transportate de către C.Z.C.C.O.A. Cluj și de către Laboratorul de Analize Fizico - Chimice Droguri București, fiind evidențiată heroina în această substanță. Vinovăția inculpaților rezultă și din convorbirile telefonice interceptate în cauză; care se coroborează pe deplin cu declarațiile inculpatului O.I.R.C. prin care acesta indică atât orele la care au fost efectuate convorbirile telefonice cu ceilalți inculpați, precum și conținutul acestora.

Inculpatul P.V., în declarațiile pe care le-a dat în cauză a arătat în detaliu implicarea sa în operațiunea ilicită alături de inculpatul O.I.R.C., precum și într-o anumită măsură a inculpatului S.I. Totodată inculpatul reține că nici critica formulată de inculpatul O.I.R.C., prin care arată că nu a putut să-și realizeze o apărare efectivă, nu este fondată, Curtea constatând că acesta, în toate fazele procesuale parcurse de acest dosar a fost asistat de apărător desemnat din oficiu (la urmărire penală) și de apărător ales (la cercetarea judecătorească), având prin urmare posibilitatea reală de a-și exercita o apărare efectivă în conformitate cu prevederile art. 171 – art. 172 C. proc. pen. Starea de fapt corect reținută de instanța de judecată este conformă cu probele de la dosar instanța de apel, la rândul ei în baza propriului examen în mod judicios a stabilit vinovăția inculpatului, astfel încât criticile formulate de recurenții inculpați apar ca fiind nefondate.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte apreciază că nu se impune reformarea deciziei pronunțate, în cauză fiind făcută o evaluare judicioasă a materialului probator administrat decizia instanței de apel fiind legală și temeinică sub toate aspectele. Înalta Curte de Casație și Justiție verificând hotărârile pronunțate, constată totodată că în cauză nu este incident nici un alt caz de casare care s-ar fi putut invoca din oficiu în conformitate cu art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. Față de aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații O.I.R.C. și S.I. În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații O.I.R.C. și S.I. împotriva deciziei penale nr. 130 din 11 mai 2006 a Curții de Apel Cluj, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului O.I.R.C., timpul reținerii și arestării preventive de la 21 iunie 2003 la 20 septembrie 2006. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S.I., timpul reținerii și arestării preventive de la 23 iunie 2003 la 20 septembrie 2006. Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 20 septembrie 2006.