ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.04.2006

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1209/2006

HOTĂRÂRE
06.04.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1209/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 19

aprilie 2006, SC T.S. SRL Craiova a chemat în judecată S.R.I. și Inspectoratul

General al Poliției Române, solicitând obligarea primului pârât să elibereze

avizul prealabil necesar obținerii licenței de funcționare a reclamantei și a

celui de al doilea pârât, să elibereze licența de funcționare a sa, ca

societate specializată de pază și protecție.

În motivarea acțiunii, arată că a

fost înființată în anul 2000, că până în prezent a funcționat în baza

autorizației nr. 646/P din 18 decembrie 2000 și că după intrarea în vigoare a

Legii nr. 333/2003, a solicitat Inspectoratului General al Poliției Române,

să-i elibereze licență de funcționare, ca societate specializată de pază și

protecție, însă i s-a refuzat eliberarea unei astfel de licențe, cu motivarea

că S.R.I. a refuzat să avizeze eliberarea licenței.

Mai arată că refuzul Inspectoratului

General al Poliției Române de a-i elibera licența este nejustificat, deoarece

avizul prealabil al S.R.I. nu era necesar, conform art. 4 și urm. din H.G. nr.

1010/2004, el fiind deja obținut la data autorizării funcționării societății.

Menționează că și în situația în

care s-ar aprecia că avizul este necesar, refuzul S.R.I., de a-l elibera, este

nejustificat, pentru că de la data înființării societății nu au mai intervenit

fapte care să ducă la un asemenea refuz, însă și într-o astfel de situație se

pune problema retragerii avizului, nu refuzul de a elibera un nou aviz.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 320 din 15 iulie 2005, a

respins acțiunea, ca neîntemeiată, reținând că în conformitate cu prevederile

art. 70 din Legea nr. 333/2003, modificată prin O.U.G. nr. 16/2005, societățile

specializate de pază și protecție, înființate până la data intrării în vigoare

a legii, sunt obligate să obțină licențele și avizele de funcționare până la 10

septembrie 2005.

Reține că și reclamanta trebuia să

obțină licența de funcționare, cu obținerea în prealabil a avizului și că Inspectoratul

General al Poliției Române i-a restituit documentația care i s-a trimis în

acest sens, cu motivarea că nu s-a primit avizul prealabil al S.R.I.,

neacordarea avizului nefiind necesar a se motiva în situația în care este

fundamentat pe date și informații ce privesc siguranța națională.

Reclamanta a declarat recurs

împotriva sentinței, considerând că este netemeinică, deoarece nu există nici o

dovadă că Inspectoratul General al Poliției Române a cerut în scris S.R.I.,

avizul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 1010/2004 și nici că acesta ar fi

comunicat răspuns, la cererea respectivă.

Menționează că nemotivarea refuzului

acordării avizului este de neacceptat, pentru că nimeni nu-l poate cenzura în

situația în care ar fi subiectiv și că a obținut inițial acest aviz, iar în

situația în care se constată că ulterior a avut o conduită contrară legii, el

putea fi retras, împrejurare ce ducea la anularea licenței.

Arată că și reprezentantul

Ministerului Public a pus concluzii în sensul admiterii acțiunii.

Recursul este nefondat.

Conform prevederilor art. 70 din

Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și

protecția persoanelor, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 16/2005,

„Societățile specializate de pază și protecție și cele care desfășoară

activități de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de

alarmare împotriva efracției, înființate până la data intrării în vigoare a

prezentei legi, precum și dispeceratele de monitorizare a sistemelor de

alarmare, înființate până la aceeași dată, sunt obligate ca, până la data de 10

septembrie 2005, să obțină licențele și avizele de funcționare, completându-și,

după caz, regulamentele de organizare și funcționare cu activitățile prevăzute

de lege”.

Art. 20 alin. (2) din lege prevede obligativitatea

obținerii licenței din partea Inspectoratului General al Poliției, cu avizul

prealabil al S.R.I.

Art. 7 din Anexa nr. 1 a H.G. nr. 1010/2004

stabilește că societățile pot solicita reînnoirea la fiecare 3 ani a licenței

de funcționare, iar art. 8 al aceleiași anexe prevede că „În cazul eliberării

și reînnoirii licențelor societăților, avizul S.R.I. este obligatoriu”.

De asemenea, art. 3 din anexa menționată stabilește

că: „Neacordarea avizului de către S.R.I. nu se motivează în situația în care

este fundamentată pe date și informații ce privesc siguranța națională a

României”.

Din dispozițiile normative

menționate mai sus rezultă că atât la data înființării societății recurente,

cât și ulterior, din 3 în 3 ani, este necesar a se obține, atât licență din

partea Inspectoratului General al Poliției Române, cât și avizul S.R.I., iar în

baza modificărilor aduse Legii nr. 333/2003, prin O.U.G. nr. 16/2005, s-a

stabilit limita maximă la 10 septembrie 2005, pentru obținerea licenței și avizului

de funcționare, de către toate societățile ce cad sub incidența Legii nr.

333/2003, printre care se află și recurenta.

Mai rezultă că este obligatoriu de

obținut avizul S.R.I. și atunci când se cere reînnoirea licențelor și că S.R.I.

nu trebuie să motiveze refuzul neacordării avizului, în situația în care acest

refuz se întemeiază pe date și infirmații care privesc siguranța națională.

Ca atare, se reține că Inspectoratul

General al Poliției Române nu putea elibera licența, fără ca în prealabil să

existe avizul din partea S.R.I., iar în cazul în care se refuza acest aviz pe

considerente care privesc siguranța națională, nu trebuia să se motiveze

refuzul.

De aceea, susținerea recurentei, că

era suficient avizul obținut la data înființării sale sau că s-ar fi pus

problema retragerii avizului în situația în care S.R.I. ar constata că a avut o

conduită contrară legii, nu poate fi reținută, pentru că dispozițiile normative

invocate mai sus prevăd obligativitatea solicitării avizului la 3 ani, iar după

modificarea Legii nr. 333/2003 s-a fixat un termen limită la 10 septembrie

2005, pentru societățile în funcțiune, în vederea reînnoirii licențelor și

avizelor de funcționare.

Din înscrisurile depuse la dosar și

din susținerile intimaților rezultă atât faptul că Inspectoratul General al

Poliției Române a solicitat S.R.I., acordarea avizului pentru recurentă, cât și

refuzul S.R.I., de eliberare a unui astfel de aviz, astfel că era irelevant a

se mai depune la dosar, adresa Inspectoratului General al Poliției Române, privitoare

la solicitarea avizului, ca și adresa de răspuns din partea S.R.I.

Faptul că reprezentantul

Ministerului Public a pus concluzii în sensul admiterii acțiunii, nu este un

motiv suficient pentru admiterea recursului, instanța fiind cea care apreciază

ansamblul materialului probator administrat în cauză, în raport și cu

dispozițiile legale aplicabile și în final, pronunță hotărârea.

Pentru considerentele arătate mai

sus, în temeiul art. 299 și 312 C. proc. civ. și art. 10 alin. (2) din Legea

nr. 554/2004, se va respinge recursul, ca nefondat, reținându-se că hotărârea

instanței de fond este legală și temeinică.

Respinge recursul declarat de SC

T.S. SRL Craiova împotriva sentinței nr. 320 din 15 iulie 2005, a Curții de

Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 6 aprilie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-03-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 806/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 329 din 1 septembrie 2005, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea formulată de
ÎCCJ 2005-12-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2430/2010
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Soluția primei instanțe. 1.1 Primul Ciclu procesual Prin acțiunea înregistrată la 21 septembrie 2005 pe rolul Curții de Apel B
ÎCCJ 2005-12-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2458/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 21 septembrie 2005 pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SA a solic
ÎCCJ 2007-06-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3178/2007
CAF/2006) a respins acțiunea. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel a reținut că sunt aplicabile prevederile art. 20 alin. (9) din Legea nr. 333/2003 și cele ale secțiunii a doua din H.G. nr. 1010/2004. Pentru acordarea licenței de fu
ÎCCJ 2011-04-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2300/2011
admiterea acțiunii reclamanților. Înalta Curte, examinând sentința atacată în raport de toate criticile formulate, față de apărările cuprinse în întâmpinări precum și potrivit art. 304 1 C. proc. civ., apreciază că recursurile sunt întemeia
Sursă