CASE OF HYDE v. THE UNITED KINGDOM

CAUZA DE CAUZĂ A SECȚIUNEI DE HYDE c. REGATUL UNIT (Declarația nr. 63287/00) JUSTIȚIA (Decontare a Franței) STRASBOURG 5 septembrie 2006 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Hyde c. Regatul Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), ședința în calitate de Cameră compusă din: Președintele Casadevall Sir Nicolas Bratza Bonello Pellonpäää Traja Pavlovschi Šikuta, judecători și dl T.L. Grefierul Secțiunii inițiale, deliberat în privat la 8 aprilie 2003 și 11 iulie 2006, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de dl Lee Gary Hyde, un național britanic, la 22 octombrie 2000. Dl Hyde nu a fost reprezentat în fața Curții. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Whowersley al Oficiului Extern și al Commonwealth. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 8 și 14 din Convenție că, deoarece era un om, el a fost negat beneficiile de securitate socială echivalente celor primite de văduvele. După obținerea observațiilor părților, Curtea a declarat cererea admisibilă la 8 aprilie 2003. FACTELE CIRCUMSTANCELE CAUZULUI Dl Hyde s-a născut la 8 martie 1962 și trăiește în Upminster. Soția sa a murit la 7 septembrie 1996. A fost lăsat cu doi copii, cu vârsta de 6 ani și, respectiv, cu șapte ani. Soția sa pentru Indemnitatea Mamei Văduvate făcută la 17 iunie 2000 a fost respinsă din cauza faptului că nu are dreptul pentru că nu a fost o femeie. Apelul său a fost refuzat la 15 septembrie 2000. Willis v. Regatul Unit , nr. 36042/97 , §§ 26, CEDO 2002-IV. DREPTUL Prin scrisoarea din 11 mai 2005, Guvernul contestat a informat Curtea că, în ceea ce privește cererile de alocare a mamei văduve (WMA) și de plată a vieții (WPt), nu există, în principiu, nici o justificare obiectivă în momentul în care nu se plătesc aceste prestații, atât văduvilor, cât și văduvelor, dar că guvernul a avut o apărare în temeiul articolului 6 din Legea privind drepturile omului din 1998 (HRA). Acesta a remarcat faptul că, având în vedere acest lucru, mulțimea de cazuri dinaintea Curții și faptul că apărarea HRA este aplicabilă numai în domeniul intern, guvernul a fost pregătit, în principiu, să soluționeze toate cererile formulate de văduvi împotriva Regatului Unit care rezultă din modalitățile aplicabile înainte de aprilie 2001 pentru plata WMA și WPt. În noiembrie 2005, Guvernul a notificat Curtea că dl Hyde a fost oferit 8.703,53 GBP și a acceptat plata. La 18 mai 2006, dl Hyde a informat Curtea că a acceptat oferta guvernului. 10. Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulile Curții). 11. Prin urmare, cererea ar trebui eliminată din listă. Pentru aceste motive, Curtea UNANIMOUS decide să scoată aplicarea din lista sa de caz. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 5 septembrie 2006, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. T.L. Președintele grefierului Josep Casadevell

FOURTH SECTION

CASE OF

HYDE v. THE UNITED KINGDOM

(Application no. 63287/00)

JUDGMENT

(Friendly Settlement)

STRASBOURG

5 September 2006

This judgment is final but may be subject to editorial revision.

In the case of Hyde v. the United Kingdom,

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Chamber composed of:

Mr

J.

Casadevall

,

President

,

Sir

Nicolas

Bratza

,

Mr

G.

Bonello

,

Mr

M.

Pellonpää

,

Mr

K.

Traja

,

Mr

S.

Pavlovschi

,

Mr

J.

Šikuta,

judges

,

and Mr

T.L.

Early

,

Section Registrar

,

Having deliberated in private on 8 April 2003 and 11 July 2006,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application against the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by Mr Lee Gary Hyde, a British national, on 22 October 2000.

2.

Mr Hyde was not represented before the Court. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr

C.

Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office.

3.

The applicant complained under Articles 8 and 14 of the Convention that, because he was a man, he was denied social security benefits equivalent to those received by female widows.

4.

After obtaining the parties’ observations, the Court declared the application admissible on 8 April 2003.

THE FACTS

A.

THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE

5.

Mr Hyde was born on 8 March 1962 and lives in Upminster.

6.

His wife died on 7 September 1996. He was left with two children, aged 6 and 7 respectively. His claim for Widowed Mother’s Allowance made on 17 June 2000 was rejected on the ground that he was not entitled because he was not a woman. His appeal was refused on 15

September

2000.

B.

RELEVANT DOMESTIC LAW AND PRACTICE

7.

The relevant domestic law and practice are described in the Court’s judgment in

Willis v. the United Kingdom

, no. 36042/97, §§

14

‑

26, ECHR 2002-IV.

THE LAW

8.

By a letter of 11 May 2005 the respondent Government informed the Court that the House of Lords had decided, in relation to the claims for Widowed Mother’s Allowance (WMA) and Widow’s Payment (WPt), that there was in principle no objective justification at the relevant time for not paying these benefits to widowers as well as widows, but that the Government had a defence under section 6 of the Human Rights Act 1998 (the HRA). It noted that, in view of this, the multitude of cases before the Court and the fact that the HRA defence is only applicable in the domestic arena, the Government were prepared, in principle, to settle all claims made by widowers against the United Kingdom arising out of the arrangements applicable prior to April 2001 for the payment of WMA and WPt.

9.

In November 2005 the Government notified the Court that Mr Hyde had been offered GBP 8,703.53 and had accepted payment. On 18 May 2006 Mr Hyde informed the Court that he had accepted the Government’s offer.

10.

The Court takes note of the agreement reached between the parties (Article 39 of the Convention). It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1

in fine

of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court).

11.

Accordingly, the application should be struck out of the list.

FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY

Decides

to strike the application out of its case list.

Done in English, and notified in writing on 5 September 2006, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.

T.L.

Early

Josep

Casadevall

Registrar

President