ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6493/2006

Deliberând asupra

recursurilor de față, constată;

Tribunalul Brașov, prin

sentința penală nr. 30/ S din 18 ianuarie 2006 pronunțată în dosarul nr. 1759

/P/2005, a dispus condamnarea inculpatului

Șt.C.,

la pedeapsa principală de 16 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de

omor calificat, prevăzută de art. 174 și 175 lit. i) C. pen., aplicându-i și

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., pe o durată de 5 ani.

S-a dispus și aplicarea art.

71 C. pen., art. 64 lit. a), b), c) și e) C. pen.

S-a făcut totodată aplicarea

prevederilor art. 88 C. pen. și 350 C. proc. pen.

Conform art. 14, 346 C.

proc. pen., raportat la art. 998, 999 C. civ. și art. 106 din O.U.G. nr. 150/2002

a fost obligat inculpatul la plata următoarelor despăgubiri civile:

- către părțile civile R.E. și

R.C., suma de 3.250 lei RON daune materiale;

- către partea civilă R.E., suma

de 5.000 lei RON, iar către partea civilă R.C., suma de 2.500 lei RON cu titlu

de daune morale;

- către C.S.A.J. Brașov suma

de 1.329,01 lei RON daune materiale.

Au fost respinse restul

pretențiilor părților civile R.E. și R.G.

În baza art. 118 lit. b) C.

pen., a fost confiscată de la inculpat o bâtă de lemn.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Inculpatul Șt.C. și victima

R.C. au fost vecini.

În data de 25 mai 2005,

inculpatul i-a adus la cunoștință concubinei sale, D.E. că motanul lor fusese

prins în ceva de vecinul R.G. și urmare leziunilor produse, animalul a fost

eutanasiat. În ziua respectivă, pe fondul consumului de alcool, cei doi  s-au

deplasat în mai multe rânduri la locuința vecinului, pentru a-i cere socoteală

de cele întâmplate, făcând scandal, însă le-a spus un alt vecin, că R.G. este

plecat într-o altă localitate.

În noaptea de 25 iunie 2005,

inculpatul și concubina lui au consumat împreună 2 l de vin și 750 ml țuică, până

la orele 4,00 dimineață.

În jurul orei 6,00, D.E., concubina

inculpatului, ieșind în curte, l-a văzut pe R.G. peste gard, la cotețul de

găini, și l-a întrebat de ce i-a ucis pisoiul, la care R.G. a răspuns că îi

mânca ouăle. Între cei doi s-au rostit cuvinte jignitoare, iar victima le

reproșa că face scandal mereu. La un moment dat a intervenit și inculpatul care

s-a adresat victimei R.G., spunându-i „dacă ai sânge în vine, vino în stradă”.

Pentru 2-3 minute scandalul

s-a oprit, timp în care inculpatul a luat o bâtă de lemn din casă, și a ieșit

în stradă, în fața casei victimei, care îl aștepta.

Inculpatul a aplicat o

lovitură victimei, în zona capului, urmare căreia aceasta a căzut pe carosabil,

pierzându-și cunoștința.

Concubina inculpatului,

ajungând și ea de îndată la fața locului, l-a întrebat pe inculpat ce a făcut,

l-a care acesta a răspuns „l-am aranjat”. Pe fondul stării de ebrietate, văzând

că victima se mișcă, martora D.E. a încercat s-o lovească, spunându-i că ia

locul motanului ei, însă a fost oprită de inculpat.

În data de 3 iulie 2005,

victima a intrat în comă profundă și a decedat în urma unui stop cardiac.

Din concluziile raportului

de expertiză medico-legală întocmit în cauză s-a reținut că moartea victimei R.G.

a fost violentă și s-a datorat hemoragiei meningee și multiplelor contuzii

cerebrale-consecutive, fracturii oaselor craniului, rezultatul letal fiind

urmarea directă a leziunilor produse în urma agresiunii din data de 26 iunie

2005.

A fost înlăturată apărarea

invocată de inculpat în sensul că el nu a intenționat și nici nu a acceptat că

în urma loviturilor, victima ar fi putut să-și piardă viața, apreciind că

rezultatul mai grav a fost urmarea praeterintenței.

S-a respins cererea

inculpatului pentru schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de

omor calificat în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte.

Susținerea inculpatului că a

intenționat să-l lovească pe bătrân în altă regiune a corpului, însă acesta

și-a schimbat poziția și bâta a nimerit capul, s-a apreciat că nu constituie o

împrejurare care ar înlătura caracterul penal al faptei.

Cu referire la persoana

inculpatului, s-a avut în vedere că este în vârstă de 44 de ani, fără ocupație,

cunoscut printre vecini ca scandalagiu și violent, ce trăia din mila acestora,

un mare consumator de alcool, care nu se află la prima confruntare cu legea

penală, suferind în anul 1991 o condamnare pentru tâlhărie, iar în anul 2003 o

condamnare pentru infracțiunea de lovire.

Pe parcursul procesului,

inculpatul a avut o poziție procesuală relativ sinceră, încercând să invoce

nereal scuza provocării.

Cu privire la latura civilă a

cauzei, s-au avut în vedere cheltuielile cu înmormântarea victimei, respectiv

coșciugul, c/v transport, cheltuieli parastase.

Pentru că prin fapta

inculpatului s-a suprimat viața unui bărbat în vârstă de 68 de ani, sprijin

moral și material la bătrânețe pentru soția lui, instanța a apreciat daunele

morale datorate pentru soția lui și de asemenea le-a apreciat și pe cele

cuvenite fiicei acestuia.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat apel părțile civile și inculpatul Șt.C.

Curtea de Apel Brașov, prin

decizia penală nr. 134/ A din 5 mai 2006 pronunțată în dosarul nr. 165/P/2006,

a respins, ca nefondate, aceste apeluri, apreciind că pedeapsa aplicată

inculpatului a fost în mod just individualizată de prima instanță care a ținut

cont de statutul inculpatului și conduita concretă a acestuia, pronunțându-se

că într-un cuantum mai redus, pedeapsa nu și-ar atinge scopul reeducativ și

preventiv.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs părțile civile și inculpatul Șt.C., iar părțile civile au

solicitat și extinderea procesului penal față de martora D.E.

Instanța de recurs a respins,

ca inadmisibilă, cererea formulată, întrucât parchetul nu a înțeles să-și

însușească cererea formulată de părțile civile prin apărătorul lor și să

extindă procesul penal și cu privire la D.E.

Față de D.E., s-a dispus

neînceperea urmăririi penale, cu referire la infracțiunea de omor calificat,

privind pe victima R.G., întrucât nu ea este autoarea faptei.

Această soluție a fost dată

în cuprinsul aceleiași rezoluții prin care a fost inculpat Șt.C. Soluția a

rămas definitivă cu privire la D.E.

Examinând hotărârea

pronunțată prin prisma motivelor de recurs formulate, a probelor administrate

cât și din oficiu, conform art. 385

6

, 395

9

C. proc. pen.,

instanța constată recursurile nefondate.

Atât instanța de fond cât și

instanța de apel au reținut în mod corect starea de fapt din cauză, în raport

de care au apreciat în mod întemeiat că infracțiunea comisă de inculpatul Șt.C.

este aceea de omor calificat și nu de loviri cauzatoare de moarte, intenția inculpatului

fiind deosebit de clară în condițiile în care a ieșit din casă înarmat cu acea

bâtă din lemn cu care a lovit-o direct în zona capului pe victimă.

Tot inculpatul și concubina

lui fiind cei care au provocat și întreținut scandalul prealabil cu victima, pe

fondul consumului de alcool de către aceștia, nu se poate vorbi despre vreo

provocare din partea victimei.

Nu s-a dovedit în cauză nici

conduita victimei de a fi omorât animalele de casă ale inculpatului, sau acea

stare deosebită de tulburare în care să se fi aflat inculpatul, datorită acelei

împrejurări și care să fi stat la baza atitudinii lui infracționale.

De asemenea, în raport de

limitele de pedeapsă ale infracțiunii comise de inculpat și de antecedentele

acestuia, pedeapsa aplicată răspunde criteriilor de individualizare prevăzute de

art. 72 C. pen. și nu este cazul reducerii ei.

Nici cu ocazia ultimului

cuvânt dat inculpatului în fața instanței de recurs acesta nu a conștientizat

suficient gravitarea faptei sale.

În raport de probele

administrate de instanțe cu privire la latura civilă a cauzei, cuantumul

daunelor materiale și morale stabilite de acestea au fost corect apreciate și

nu se impune majorarea lor.

Astfel fiind, Înalta Curte

de Casație și Justiție a respins, ca nefondate, recursurile declarate, conform art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se vor aplica și

dispozițiile art. 385

16

și 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de părțile civile R.E., R.C. și de inculpatul Șt.C.

împotriva deciziei penale nr. 134/ Ap din 5 mai 2006 a Curții de Apel Brașov.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive de la 6 iulie 2005 la

7 noiembrie 2006.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentele părți

civile la plata sumei de câte 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 noiembrie 2006.