ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.09.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5376/2006

HOTĂRÂRE
19.09.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5376/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția

I penală, prin sentința penală nr. 708 din 9 iunie 2006, a respins, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul M.M.E. împotriva

sentinței penale nr. 602 din 6 mai 2004 pronunțată de același tribunal prin

care a fost condamnat la 11 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

Pentru a hotărî astfel, a

motivat că reaprecierea probelor care au dus la pronunțarea sentinței prin care

a fost condamnat nu se înscrie printre cazurile expres și limitativ prevăzute

de art. 394 lit. a) – e) C. proc. pen.

Apelul declarat de condamnat

care a cerut desființarea hotărârii pentru aceleași motive invocate în cererea

de revizuire a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 555 din 10

iulie 2006 pronunțată de Secția a II-a penală de la Curtea de Apel București.

Nemulțumit și de această

hotărâre, condamnatul a declarat în termenul legal recurs.

Prin recursul său a susținut

că se impune casarea hotărârilor și desființarea hotărârii de condamnare,

deoarece în mod greșit a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 2

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, el fiind doar consumator de droguri,

astfel că în mod corect trebuia să fie condamnat pentru infracțiunea prevăzută

de art. 4 din Legea nr. 143/2000.

Recursul este nefondat.

Din actele și lucrările

dosarului se constată că M.M.E. a fost condamnat prin sentința a cărei

revizuire o cere pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000, la 11 ani închisoare și, pentru infracțiunea prevăzută de art.

4 din Legea nr. 143/2000 la 3 ani închisoare pedepse care au fost contopite, în

final având de executat 11 ani închisoare.

Inculpatul a recunoscut

hotărârea de condamnare solicitând reducerea pedepsei care este prea severă,

recurs respins prin decizia penală nr. 4120 din 11 august 2004 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

În mod corect cererea de

revizuire a fost respinsă deoarece în calea revizuirii, cale extraordinară de

atac pot fi invocate doar cazurile expres și limitativ prevăzute de lege,

printre care nu figurează și reaprecierea probelor ori prin reaprecierea

probelor s-ar ajunge la încălcarea autorității de lucru judecat, ceea ce este

inadmisibil.

Așa fiind, hotărârile

pronunțate sunt legale și temeinice iar recursul nefondat, urmând a fi respins

în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.;

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de revizuientul M.M.E. împotriva deciziei penale nr. 555/ A

din 10 iulie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru

cauze cu minori și de familie.

Obligă pe recurentul

revizuient la plata sumei de 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 septembrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-06-27
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3945/2005
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 264/ F din 2 martie 2005, Tribunalul București a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul I.A., împotriva sentinței penale
ÎCCJ 2005-01-07
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 97/2005
lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 83 C. pen., s-a
ÎCCJ 2005-01-07
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 107/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția I penală, prin sentința nr. 438 din 16 mai 2002, rămasă definitivă, condamnă pe inculpatul V.I.N., la 10 ani de închisoare, pentru i
ÎCCJ 2005-04-01
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2235/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1516 din 22 noiembrie 2004 a Tribunalului București s-a respins, ca nefondată, cererea formulată S.I. privind revizuirea sentinței penal
ÎCCJ 2006-03-07
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1478/2006
proc. pen., pe motiv că greșit i s-a respins contestația și că instanța de fond, în mod nejustificat nu i-a aplicat prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002. Curtea de Apel București, secția I penală, a examinat apelul declarat de către c
Sursă