ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5700/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 30

din 29 ianuarie 2003 a Tribunalului Dolj s-a dispus condamnarea printre alții a

inculpatei B.M., la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1)‚ (3) și (5),

art. 289, art. 291 și art. 292 C. pen., iar în baza art. 86

1

C. pen.,

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere.

Curtea de Apel Craiova a

admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și de inculpați,

a descontopit pedepsele și a constatat grațiată pedeapsa de 2 luni închisoare,

aplicată inculpatei B.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 292 C.

pen., iar ca urmare a recontopirii pedepselor inculpatei, urmând a executa

pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Înalta Curte de Casație și

Justiție, prin decizia penală nr. 3335 din 17 iunie 2004, a admis recursul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a desființat decizia Curții de

Apel Craiova, a casat hotărârile cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 86

1

C. pen., aplicându-se pentru inculpată dispozițiile art. 64 și 71 C. pen. și au

fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de inculpată și de

condamnatul T.C.

Condamnata B.M. a formulat

contestație la executare, invocând concursul de legi în timp, prin care s-au

modificat dispozițiile art. 146 C. pen., în sensul că a fost majorat cuantumul

pagubei cu consecințe deosebit de grave la peste 2 miliarde lei, în cauză fiind

reținută suma de 1.181.100.000 lei cu titlu de pagubă, impunându-se aplicarea

legii mai favorabile și drept consecință reducerea pedepsei.

Prin sentința penală nr. 35

din 23 ianuarie 2006, Tribunalul Dolj a respins, ca nefondată, contestația la

executare.

Împotriva acestei hotărâri,

condamnata a formulat apel reținând motivele din cererea inițială.

Prin decizia penală nr. 114

din 3 aprilie 2006, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul

condamnatei.

Împotriva acestei decizii

s-a formulat recurs, de către condamnată, care a cerut casarea hotărârilor ca

urmare a admiterii recursului și pe fond aplicarea legii mai favorabile în

sensul reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Examinând cauza, Curtea

constată că recursul este nefondat.

Așa cum corect s-a reținut,

potrivit art. 13 C. pen., se poate aplica legea mai favorabilă în cazul în care

de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au

intervenit una sau mai multe legi penale.

În speță însă, cererea a

fost formulată după judecarea definitivă a cauzei, astfel încât nu este

posibilă reindividualizarea pedepsei și reevaluarea gravității faptei în raport

cu consecințele acesteia stabilite printr-o hotărâre judecătorească, intrată în

autoritatea lucrului judecat pe calea unei contestații la executare.

Este știut că, legiuitorul a

modificat art. 146 C. pen., privind înțelesul expresiei „consecințe deosebit de

grave” nefiind modificate limitele de pedeapsă.

Or, în speță pedeapsa

aplicată contestatoarei se circumscrie în limitele speciale minime și maxime

prevăzute de C. pen., iar cele invocate de aceasta nu constituie o cauză de

micșorare a pedepsei în înțelesul art. 461 lit. d) C. proc. pen.

În consecință, Curtea va

respinge, ca nefondat, recursul conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de contestatoarea B.M. împotriva deciziei penale nr. 114 din

3 aprilie 2006 a Curții de Apel Craiova.

Obligă recurenta

contestatoare la plata sumei de 140 lei, cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 3 octombrie 2006.