ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2942/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2942/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 209 de la 7
aprilie 2001, Tribunalul Dolj, a condamnat pe inculpații:
- B.N. la 6 ani închisoare, în baza
art. 197 alin. (2) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., și
În baza art. 201 alin. (1) C. pen.,
cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., la 2 ani închisoare, iar în baza art. 33
și art. 34 C. pen., s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani
închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor
art. 64 și art. 71 C. pen., a fost menținută starea de arest și s-a dedus
detenția de la 8 septembrie 1999, la zi.
- G.P. la un an închisoare, în baza
art. 99, raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74
și art. 76 C. pen. și
În baza art. 99, raportat la art.
201, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 C. pen., la 4 luni închisoare, iar
în baza art. 33 și art. 34 C. pen., s-a dispus să execute pedeapsa cea mai
grea, aceea de un an închisoare.
- I.I.G. la un an închisoare, în
baza art. 99, raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art.
74 și art. 76 C. pen. și
În baza art. 99, raportat la art.
201, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., la 4 luni închisoare, iar în baza
art. 33 și art. 34 C. pen., s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea, aceea
de un an închisoare.
În baza art. 110 C. pen., s-a dispus
suspendarea condiționată a executării pedepselor, pentru inculpații G.P. și
I.I.G., pe un termen de încercare de un an și 8 luni.
A fost dedusă detenția de la 8
septembrie 1999, la zi și s-a dispus punerea de îndată în libertate a
inculpaților G.P. și I.I.G.
- N.D.A. la un an și 2 luni
închisoare, în baza art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75
lit. c), art. 74 și art. 76 C. pen. și
În baza art. 201, raportat la art.
75 lit. c) și art. 74 și art. 76 C. pen., la 6 luni închisoare, iar în baza art.
33 și art. 34 C. pen., s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de un
an și 2 luni închisoare și
- G.C.M. la un an și 2 luni
închisoare, în baza art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75
lit. c) C. pen. și art. 74 și art. 76 C. pen. și
În baza art. 201 C. pen., cu
aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 și art. 76 C. pen., la 6 luni închisoare,
iar în baza art. 33 și art. 34 C. pen., s-a dispus să execute pedeapsa cea mai
grea, aceea de un an și 2 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 64 și art.
71 C. pen., pentru ultimii doi inculpați, a fost menținută starea de arest și
s-a dedus prevenția, începând cu 8 septembrie 1999, la zi.
Instanța de fond a admis în parte
acțiunea civilă a părții vătămate S.K.L. și a obligat pe inculpatul B.N. la
plata a 15.000.000 lei daune morale.
Inculpații au fost obligați la câte
600.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Instanța de fond a reținut
următoarea situație de fapt:
În ziua de 5 septembrie 1999,
inculpații B.N. și G.C.M. au consumat băuturi alcoolice la restaurantul R. de
la intrarea în Parcul Romanescu din Craiova, ocazie cu care au observat pe
partea vătămată S.K.L., cu care inculpatul B.N., conviețuise în concubinaj, în
urmă cu circa 3 ani, care se afla în local cu martorul N.L.
Partea vătămată a mers la toaletă,
fiind urmărită de inculpatul B.N., care i-a propus să părăsească împreună
localul, însă aceasta a refuzat, spunând că se află în local împreună cu noul
său concubin, martorul N.L.
După această împrejurare, cei doi
inculpați au părăsit localul și au revenit, în jurul orei 18,30, însoțiți de
G.P., N.D.A., I.I.G. și I.C.C.
În jurul orelor 21,30, cei cinci
inculpați și martorul I.C.C. s-au deplasat la masa părții vătămate.
Sub pretextul că partea vătămată
este soția sa, inculpatul B.N. a lovit-o pe aceasta, a tras-o de păr și a
obligat-o să părăsească localul.
Nimeni nu a ripostat la acest gest,
întrucât inculpații erau însoțiți de câini agresivi.
Cei cinci inculpați, însoțiți de
câini, inculpatul B.N. fiind înarmat și cu o bâtă de basseball, au condus pe
partea vătămată împotriva voinței acesteia, în zona teatrului de vară, unde,
profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra au întreținut pe rând,
raporturi sexuale cu aceasta, atât firești, cât și nefirești, în zona bucală.
Apoi, cei cinci s-au despărțit, iar
inculpatul B.N. a condus-o pe partea vătămată acasă, unde locuia în gazdă.
Partea vătămată i s-a destăinuit
martorei G.A., după care, a fost sesizată poliția.
Apelurile declarate împotriva
acestei hotărâri de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpații B.N.,
N.D.A., G.C.M. și G.P. au fost admise prin decizia penală nr. 411 din 28
septembrie 2000 a Curții de Apel Craiova, prin care hotărârea atacată a fost
desființată, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe pentru a se
stabili dacă cei cinci inculpați au săvârșit și infracțiunea de lipsire de
libertate ilegală.
Prin sentința penală nr. 269 din 22
mai 2001, Tribunalul Dolj, rejudecând cauza, a hotărât următoarele:
În baza art. 197 alin. (2) lit. a)
C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., inculpatul B.N. a fost condamnat
la 5 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a),
raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., inculpatul a fost achitat
pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.
75 lit. c) C. pen.
În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,
s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani și 6
luni închisoare, în condițiile prevăzute de art. 64 și art. 71 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a),
raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. și art. 99 C. pen.,
inculpatul G.P. a fost achitat pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin.
(2) C. pen., iar în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1)
lit. a) C. pen., inculpatul a fost achitat pentru infracțiunea prevăzută de
art. 99, raportat la art. 189 alin. (1) C. pen.
În baza art. 99, raportat la art.
201 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost condamnat la un an închisoare și s-a
făcut aplicarea dispozițiilor art. 81 și art. 110 C. pen., cu un termen de
încercare de 2 ani.
A fost dedusă detenția preventivă de
la 8 septembrie 1999 la 7 aprilie 2000.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a),
raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., inculpatul I.I.G. a fost
achitat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 99, raportat la art.
197 alin. (2) lit. C. pen. și art. 189 alin. (1) C. pen.
În baza art. 201 alin. (1) C. pen.,
cu aplicarea art. 99 C. pen., inculpatul a fost condamnat la un an închisoare,
iar în baza art. 81 și art. 110 C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei pe
un termen de 2 ani.
A fost dedusă detenția preventivă de
la 8 septembrie 1999 la 7 aprilie 2000.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a),
raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., inculpații N.D.A. și
G.C.M. au fost achitați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 197
alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și pentru infracțiunea
prevăzută de art. 189 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
În baza art. 201 alin. (1) C. pen.,
cu aplicarea art. 75 lit. c) din același cod, cei doi inculpați au fost
condamnați la câte 2 ani închisoare.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus
suspendarea condiționată a executării pedepselor și s-a atras atenția asupra dispozițiilor
art. 83 C. pen.
A fost dedusă detenția începând cu 8
septembrie 1999 la zi, pentru ambii inculpați și s-a dispus punerea de îndată
în libertate a acestora.
A fost respinsă acțiunea civilă a
părții civile și au fost obligați inculpații la câte 1.000.000 lei cheltuieli
judiciare statului.
Pentru a pronunța această soluție,
instanța de fond motivează că din nici o probă a dosarului nu rezultă că
inculpații G.P., I.I.G., N.D.A. și G.C.M. au lipsit-o de libertate pe partea
vătămată sau că au violat-o pe aceasta, declarația dată de partea vătămată
fiind considerată edificatoare în cauză.
Apreciind, totodată, că faptele de
lipsire de libertate nu există, acestea fiind absorbite în infracțiunea de viol
săvârșită de inculpatul B.N., instanța a dispus achitarea tuturor inculpaților
pentru această faptă.
Apelurile declarate de Parchetul de
pe lângă Tribunalul Dolj și partea vătămată S.K.L. au fost admise prin decizia
penală nr. 607 din 26 noiembrie 2001 a Curții de Apel Craiova, care a
desființat sentința atacată și a descontopit pedepsele, condamnându-i pe
inculpați, după cum urmează:
În baza art. 197 alin. (2) lit.
a), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., pe inculpatul B.N. la 10 ani
închisoare.
În baza art. 189 alin. (2) C. pen.,
cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., la 6 ani închisoare.
În baza art. 201 alin. (4), cu
aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., la 4 ani închisoare.
În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,
inculpatul B.N. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare.
În baza art. 197 alin. (2) lit.
a), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., pe inculpații N.D.A., G.C.M. la câte
8 ani închisoare, fiecare.
În baza art. 189 alin. (2) C. pen.,
cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., la câte 6 ani închisoare.
În baza art. 201 alin. (4) C. pen.,
cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., la câte 3 ani închisoare.
În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,
inculpații vor executa câte 8 ani închisoare, fiecare.
În baza art. 99, raportat la art.
197 alin. (2) lit. a) C. pen., pe inculpații G.P. și I.I.G. la câte 3 ani și 6
luni închisoare.
În baza art. 99, raportat la art.
189 alin. (2) C. pen., la câte 2 ani închisoare.
În baza art. 99, raportat la art.
201 alin. (4) C. pen., la câte un an și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,
inculpații vor executa pedeapsa cea mai grea, aceea de câte 3 ani și 6 luni
închisoare.
A interzis inculpaților drepturile
prevăzute de art. 64 C. pen., pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen.
A dedus detenția pentru inculpatul
B.N. de la 22 mai 2001, la zi.
A dedus detenția pentru inculpații
I.I.G. și G.P. de la 8 septembrie 1999 la 7 aprilie 2000.
A dedus detenția pentru inculpații
N.D.A. și G.C.M. de la 8 septembrie 1999 la 22 mai 2001.
A respins, ca nefondat apelul
inculpatului B.N., cu cheltuieli judiciare.
A admis apelul părții civile și a
obligat pe inculpatul B.N. la 30.000.000 lei daune morale.
A menținut celelalte dispoziții ale
sentinței.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut, în esență, că probele administrate în cauză susțin concluzia că
inculpații au săvârșit atât infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal
în formă calificată, prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen., cât și pe cea de
viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen.
În privința infracțiunii de
perversiune sexuală, s-a reținut că prin Ordonanța nr. 89/2001, s-a dispus
modificarea art. 201 C. pen., introducându-se alin. (4), care reia dispozițiile
alin. (3) ale art. 200 C. pen., abrogat prin aceeași ordonanță.
Reluarea în întregime a
dispozițiunilor alin. (3) în aceleași limite de pedeapsă și cu același
conținut, au îndrituit instanța să dispună condamnarea celor cinci inculpați,
pentru săvârșirea infracțiunii de perversiune sexuală în varianta prevăzută de
art. 201 alin. (4) C. pen.
Împotriva acestei decizii au
declarat recurs inculpații, reclamând în primul rând faptul că s-au operat
schimbări de încadrare juridică prin care s-a ajuns a se reține și art. 189
alin. (2) C. pen., fără ca, în temeiul art. 334 C. proc. pen., să se pună în
discuția părților aceasta, pronunțându-se astfel o soluție lovită de nulitate
absolută; în același mod s-a procedat și în privința condamnării sub încadrarea
prevăzută de art. 201 alin. (4) C. pen.
Al doilea motiv de recurs invocat de
inculpați a privit greșita apreciere a probelor în stabilirea vinovăției, care
a dus la condamnare, pentru infracțiunile prevăzute de art. 189 și art. 197
alin. (2) lit. a) C. pen.
Prin decizia nr. 3736 din 12
septembrie 2002, Curtea Supremă de Justiție, secția penală, a admis recursurile
declarate de inculpați, a casat decizia penală nr. 607 din 26 noiembrie 2001 a
Curții de Apel Craiova și a trimis cauza pentru rejudecarea apelurilor la
aceeași instanță.
Se motivează că, în cauză, instanța
de apel a operat schimburi de încadrare juridică fără respectarea condițiilor
legale obligatorii, ceea ce face ca soluția să fie lovită de nulitate absolută.
Prin decizia penală nr. 202 din 9
mai 2003, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de Parchetul de pe
lângă Tribunalul Dolj și partea vătămată S.K.L. împotriva sentinței penale nr.
269 din 22 mai 2001 a Tribunalului Dolj, a desființat sentința atacată și a
descontopit pedepsele, apoi
A reîncadrat juridic fapta prevăzută
de art. 201 alin. (1) C. pen., în art. 201 alin. (4) C. pen., pentru toți
inculpații în cauză și
În baza art. 197 alin. (2) lit. a),
cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.N., la 8 ani
închisoare, în baza art. 189 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.,
la 5 ani închisoare și în baza art. 201 alin. (4), cu aplicarea art. 75 lit. c)
C. pen., la 4 ani închisoare.
În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,
s-a dispus ca inculpatul să execute 8 ani închisoare în condițiile aplicării
art. 64 și art. 71 C. pen.
S-a dedus detenția preventivă de la
ultima sentință, la zi.
Inculpații N.D.A. și G.C.M. au fost
condamnați în baza art. 197 alin. (2) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c) C.
pen., la câte 6 ani închisoare, în baza art. 189 alin. (2), cu aplicarea art.
75 lit. c) C. pen., la câte 5 ani închisoare și în baza art. 201 alin. (4), cu
aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., la câte 3 ani închisoare.
În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,
s-a dispus ca acești inculpați să execute câte 6 ani închisoare, în condițiile
art. 64 și art. 71 C. pen.
S-a dedus timpul executat de la 8
septembrie 1999 la 29 mai 2001.
Inculpații minori G.P. și I.I.G. au
fost condamnați în baza art. 198 alin. (2) lit. a), cu aplicarea art. 99 C.
pen., la câte 3 ani închisoare, în baza art. 189 alin. (2), cu aplicarea art.
99 C. pen., la câte 2 ani închisoare și în baza art. 201 alin. (4), cu
aplicarea art. 99 C. pen., la câte un an și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,
s-a dispus ca acești inculpați să execute câte 3 ani închisoare, din care se
deduce arestarea preventivă de la 8 septembrie 1999, la 7 aprilie 2000.
A fost admisă acțiunea civilă
formulată de partea civilă S.K.L. și inculpatul B.N. a fost obligat la plata
sumei de 30.000.000 lei despăgubiri pentru daune morale.
Au fost menținute celelalte
dispoziții ale sentinței.
Apelul declarat de inculpatul B.N. a
fost respins, ca nefondat.
Împotriva deciziei penale nr. 202
din 9 mai 2003 a Curții de Apel Craiova, au declarat recurs inculpații B.N.,
G.P., G.C.M., I.I.G. și N.D.A., susținând că greșit au fost condamnați pentru
infracțiunile respective, din moment ce partea vătămată a fost de acord să
întrețină raporturi sexuale și nu a fost lipsită de libertate.
Recursurile sunt fondate, în sensul
care se va arăta, în continuare.
Decizia instanței de apel este
greșită în totalitate, iar sentința penală nr. 269 din 22 mai 2001 a
Tribunalului Dolj, este greșită numai în parte, sub unele aspecte referitoare
la inculpatul B.N.
Tribunalul a reținut corect și
motivat că, din nici o probă a dosarului nu rezultă că inculpații G.P., I.I.G.,
N.D.A. și G.C.M. au lipsit-o de libertate pe partea vătămată sau că au violat-o
pe aceasta, considerând edificatoare sub acest aspect, declarația dată de
partea vătămată.
S-a apreciat, de asemenea, corect,
de către tribunalul că infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal nu
există nici la inculpatul B.N., fiind absorbită în infracțiunea de viol
reținută în sarcina acestuia.
Tribunalul a stabilit bine că numai
inculpatul B.N. a întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată împotriva
voinței acesteia și chiar a lovit-o.
Totodată, s-a reținut corect că cei
cinci inculpați au întreținut acte de perversiune sexuală (orale), în
apropierea teatrului de vară din municipiul Craiova, deci în public.
Cu privire la inculpatul B.N. se
impune rejudecarea cauzei de către instanța de fond cu privire la infracțiunea
de viol și la soluționarea laturii civile pentru a se cunoaște poziția părții
vătămate, în sensul dacă își menține sau retrage plângerea sa, avându-se în
vedere declarația acesteia dată la un notar public, depusă în recurs, în care a
arătat că se consideră și ea în culpă, iar din conținutul declarației se poate
întrezări posibilitatea unei împăcări.
Lipsind la toate termenele de
judecată, în prezentul dosar în recurs, partea vătămată nu a putut face
precizări în legătură cu declarația dată la notarul public.
Totodată, cu privire la același
inculpat, se impune rejudecarea de către prima instanță și în ceea ce privește
infracțiunea de perversiuni sexuale întrucât, este conexă cu infracțiunea de
viol.
Aspectele greșite din decizia
recurată, care au fost învederate, constituie cazurile de recurs prevăzute de
art. 385
9
alin. (1) pct. 12, 14 și 17 C. proc. pen.
Pentru aceste considerente,
recursurile declarate de inculpați sunt fondate, urmând ca în baza art. 385
15
pct. 2 lit. a) și c) C. proc. pen., a se admite ca atare, a casa decizia penală
nr. 202 din 9 mai 2003 a Curții de Apel Craiova, în întregime, precum și
parțial sentința penală nr. 269 din 22 mai 2001 a Tribunalului Dolj, referitor
la inculpatul B.N. și a dispune trimiterea cauzei spre rejudecare cu privire la
acest inculpat, la Tribunalul Dolj, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
viol și perversiuni sexuale, precum și al soluționării laturii civile față de
acest inculpat.
Totodată, avându-se în vedere că
inculpatul B.N. se află în stare de arest, Curtea urmează a se pronunța și
asupra acestei situații.
Sub acest aspect, ținându-se seama
că acesta este arestat preventiv de la data de 8 septembrie 1999, că nu mai
este necesar a se administra noi probatorii, precum și faptul că există
posibilitatea unei împăcări, menținerea stării de arest nu mai este necesară și
urmează a se revoca.
Dispozițiile sentinței penale nr.
269/2001 ale Tribunalului Dolj, cu privire la inculpații G.P., G.C.M., I.I.G.
și N.D.A., precum și la achitarea inculpatului B.N. pentru infracțiunea de
lipsire de libertate în mod ilegal, nefiind criticabile, se vor menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de
inculpații B.N., G.P., G.C.M., I.I.G. și N.D.A. împotriva deciziei penale nr.
202 din 9 mai 2003 a Curții de Apel Craiova.
Casează decizia penală a curții de
apel în totalitate, precum și parțial sentința penală nr. 269 din 22 mai 2001 a
Tribunalului Dolj, numai referitor la inculpatul B.N., pentru care dispune
trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor de viol și perversiuni sexuale, prevăzute de art. 197 alin. (2)
lit. a) C. pen. și art. 201 C. pen. și a soluționării laturii civile.
Revocă măsura arestării preventive
față de inculpatul B.N. și dispune punerea de îndată în libertate dacă nu este
arestat în altă cauză.
Menține dispozițiile sentinței nr.
269 din 22 mai 2001 a Tribunalului Dolj cu privire la inculpații G.P., G.C.M.,
I.I.G. și N.D.A., precum și achitarea inculpatului B.N., pentru infracțiunea
prevăzută de art. 189 alin. (1) C. pen.
Onorariul de avocat, în sumă de 400.000 lei pentru
apărarea din oficiu a inculpatului B.N., se va plăti din fondul Ministerului
Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 1
iunie 2004.