ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3672/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 62

din 20 martie 2006 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în dosarul nr. 6600/2005,

a fost admisă în parte acțiunea R. SA - Direcția de Telecomunicații a județului

Neamț, însușită de Unitatea Regională Bacău, având ca obiect anularea deciziei

de impunere nr. 3819 din 1 martie 2005, emisă de pârâtul Consiliul Local al

municipiului Piatra - Neamț - Direcția Taxe și Impozite. A fost anulată

decizia, numai cu privire la taxa de concesiune și impozitul pe clădiri pentru construcțiile

speciale declarate ca atare de reclamantă (rețele de telecomunicații subterane

și aeriene), începând cu 1 ianuarie 2005, până la 31 decembrie 2005.

Au fost respinse ca

nefondate: excepția lipsei calității procesuale active, cea a lipsei capacității

procesuale și a lipsei procedurii prealabile, precum și excepția rămânerii fără

obiect a acțiunii.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut, în esență, că potrivit art. 250 alin. (1) pct. 11 lit. d)

din C. fisc., impozitul pe clădiri nu se datorează pentru canalizări și rețele

de telecomunicații subterane și aeriene, iar în speță, faptul că în

declarațiile de impunere inițiale, reclamanta a uitat să menționeze „rețele

aeriene”, nu este un motiv suficient pentru ca acele construcții să fie

impozabile.

În ceea ce privește taxa de

concesiune, instanța a reținut că pârâta a stabilit printr-o adresă că aceasta

este asimilată cu taxa de acces și folosință, că pentru terenul ocupat de

rețeaua subterană, de 64,406 mp, obligația fiscală este cea înscrisă prin actul

nr. 5679/E din 18 aprilie 2005. Dar a constatat instanța că pârâta nu și-a

revocat propriul act printr-un act administrativ, conform dispozițiilor art.

180 și 181 C. proc. fisc., astfel încât cererea nu poate fi respinsă ca rămasă

fără obiect.

Împotriva acestei sentințe a

declarat în termen recursul de față, pârâta autoritatea locală, cererea fiind

legal scutită de plata taxei de timbru.

În motivarea cererii, pârâta

reiterează toate excepțiile invocate la instanța de fond, precum și argumentele

privind netemeinicia și nelegalitatea acțiunii în fond.

Recursul se fondează,

sentința urmând a fi casată sub incidența art. 304 pct. 3, cu referire la art.

312 alin. (6) C. proc. civ., pentru următoarele considerente de ordine publică

- conform art. 159 pct. 2 C. proc. civ.:

În fapt, reclamanta a

întocmit și a depus, la sediul organului fiscal teritorial, declarații fiscale

de impunere în vederea stabilirii obligațiilor fiscale aferente anului 2005.

Pe baza lor, pârâta a emis decizia de

impunere nr. 3819 din 1 martie 2005, pentru suma de 21.438.195.916 lei,

comunicând-o de îndată contribuabilei.

Reclamanta a formulat contestație

administrativă împotriva deciziei la 30 martie 2005, pe temeiul art. 174 C.

proc. fisc., republicat.

Pârâta a răspuns

contestației cu două adrese: prima privind soluționarea favorabilă a plângerii;

a doua privind recalcularea taxei pentru teren, dar menținerea celorlalte

obligații fiscale înscrise în decizia de impunere.

Așadar, organul fiscal nu a emis, în

calea de atac administrativ-jurisdicțională, o decizie prin care să soluționeze

contestația, astfel cum prevede art. 178 alin. (4) C. proc. fisc.

Prin acțiunea sa, contribuabila

contestă însăși decizia de impunere și cere suspendarea executării silite

începute în baza acesteia.

În consecință, cererea

trebuia calificată ca o contestație la executare, formulată sub incidența art.

168 C. proc. fisc., iar potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația

se introduce la instanța de executare care, conform art. 373 alin. (2) C. proc.

civ., este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea în afara

cazurilor în care legea dispune altfel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Consiliul Local al municipiului Piatra Neamț - Direcția Taxe și Impozite

împotriva sentinței civile nr. 62 din 20 martie 2006 a Curții de Apel Bacău,

secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința civilă

atacată și trimite cauza, spre competentă soluționare, Judecătoriei Piatra

Neamț.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 octombrie 2006.