ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8634/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanții A.C. și A.R. au solicitat în contradictoriu cu pârâții Municipiul București prin Primarul General și Primarul General al municipiului București, obligarea acestora de a emite o dispoziție de soluționare a notificării nr. 525/2001. Prin sentința civilă nr. 1208 din 21 octombrie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, s-a admis acțiunea formulată de reclamanți și a fost obligat Primarul General al municipiului București să răspundă la notificarea trimisă de reclamanți cu nr. 525/2001, referitor la imobilul din București. S-a reținut că prin notificarea menționată, reclamanții au solicitat restituirea în natură a apartamentului nr. 4 situat în București.

Unitatea notificată nu a răspuns la notificare și nici nu a justificat în vreun fel întârzierea în soluționarea notificării. Apelul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General, a fost respins prin decizia nr. 150 A din 27 martie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Instanța de apel a reținut că tribunalul este competent să soluționeze litigiul, ca urmare a aplicării prin analogie a dispozițiilor art. 24 alin. (8) din Legea nr. 10/2001. Pe fondul cauzei, s-a reținut că apelanta-pârâtă este obligată să se pronunțe prin dispoziție sau decizie motivată în termen de 60 de zile de la data notificării, sau a depunerii actelor doveditoare.

În plus, nu s-a făcut dovada că unitatea deținătoare ar fi solicitat notificatorilor să completeze dosarul cu acte doveditoare. Împotriva deciziei de mai sus a formulat recurs pârâtul Municipiul București prin Primar General. Recurentul, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. , arată că termenul de 60 de zile prevăzut de art. 25 din Legea nr. 10/2001, republicată, este un termen de recomandare, iar notificatorii aveau obligația de a depune toate actele doveditoare. Recursul este nefondat. Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, în termen de 60 de zile de a înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23 unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură.

Intimații-reclamanți au solicitat prin notificarea nr. 525/2001, înregistrată la Primăria municipiului București la 8 august 2001, restituirea în natură a apartamentului nr. 4 situat în imobilul din București. Din prevederile legale menționate, rezultă, fără echivoc, că unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe asupra solicitării adresate prin notificare printr-o decizie sau dispoziție motivată. Legea nr. 10/2001 nu prevede în mod expres, posibilitatea persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești în situația în care unitatea deținătoare refuză să răspundă solicitării adresate prin notificare. Totuși, în situația menționată, cei îndreptățiți se pot adresa instanței de judecată competentă pentru ca persoana juridică deținătoare să fie obligată a da un răspuns prin decizie sau dispoziție motivată, o atare obligație rezultând din lege.

Recurenta nu a făcut nici o dovadă, în sensul că ar fi solicitat notificatorilor depunerea altor înscrisuri, în afara celor depuse odată cu notificarea. Pentru toate considerentele expuse, recursul este nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. , va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primar General împotriva deciziei nr. 150 A din 27 martie 2006 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Obligă pe recurent la plata sumei de 500 RON cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți A.C. și A.R. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2006.