ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2564/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2564/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 627 din 8 mai
2006, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis în parte cererea formulată
de reclamantul M.N. împotriva pârâților Municipiul București, prin Primarul
General și Ministerul Finanțelor Publice; a obligat pârâtul Municipiul
București prin Primarul General să emită decizie/dispoziția de soluționare a
notificării nr. 5398/2001 și a respins capătul de cerere referitor la plata
daunelor cominatorii pentru fiecare zi de întârziere.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond, a reținut, în esență, că reclamantul a depus la dosarul administrativ
actele pe care le-a considerat necesare și utile în vederea soluționării
notificării sale.
În aceste condiții, Primăria
Municipiul București avea îndatorirea să soluționeze notificare pe baza actelor
depuse.
Împotriva acestei sentințe pârâtul
Municipiul București prin Primarul General a declarat apel criticând-o pe motiv
de nelegalitate și netemeinicie, în sensul că art. 23 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 10/2001 este un termen de recomandare și intimatul avea obligația să
depună actele doveditoare ale dreptului de proprietate până la soluționarea
notificării.
Curtea de Apel București, secția a
III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 621/A
din 6 noiembrie 2006, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul
Municipiul București prin Primarul General, cu motivare, că instanța fondului a
făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 23-26 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii pârâtul
Municipiul București prin Primarul General a declarata recurs, fără, a indica
cazurile de casare, reiterând același motiv ca și în apel, respectiv, termenul
de 60 de zile de soluționare a cererii este un termen de recomandare, iar pe de
altă parte reclamantul intimat nu s-a conformat dispozițiilor art. 22 din Legea
nr. 10/2001, în sensul că nu a depus actele doveditoare ale dreptului de
proprietate.
Recursul nu este întemeiat.
Atât prima instanță cât și cea de
apel au apreciat în mod corect că natura termenului de 60 de zile pentru
soluționarea notificării are caracter imperativ iar nu de recomandare cum
greșit susține pârâtul-recurent depășirea termenului atrăgând sancțiuni de
natură civilă.
Este nefondată și critica referitoare
la nedepunerea actelor doveditoare ale dreptului de proprietate de către
intimatul-reclamant, întrucât odată cu notificarea au fost depuse la dosarul
administrativ suficiente acte în baza cărora notificarea putea fi soluționată
(fila 69 dosar fond, prin care se arată actele depuse).
Pentru aceste considerente, în
temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de
pârâtul Municipiul București
prin Primarul General, va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat
de Municipiul București, prin Primarul general împotriva deciziei nr. 621/A din
6 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă
și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2007.