ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2564/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 627 din 8 mai 2006, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis în parte cererea formulată de reclamantul M.N. împotriva pârâților Municipiul București, prin Primarul General și Ministerul Finanțelor Publice; a obligat pârâtul Municipiul București prin Primarul General să emită decizie/dispoziția de soluționare a notificării nr. 5398/2001 și a respins capătul de cerere referitor la plata daunelor cominatorii pentru fiecare zi de întârziere. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut, în esență, că reclamantul a depus la dosarul administrativ actele pe care le-a considerat necesare și utile în vederea soluționării notificării sale.

În aceste condiții, Primăria Municipiul București avea îndatorirea să soluționeze notificare pe baza actelor depuse. Împotriva acestei sentințe pârâtul Municipiul București prin Primarul General a declarat apel criticând-o pe motiv de nelegalitate și netemeinicie, în sensul că art. 23 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001 este un termen de recomandare și intimatul avea obligația să depună actele doveditoare ale dreptului de proprietate până la soluționarea notificării. Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 621/A din 6 noiembrie 2006, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General, cu motivare, că instanța fondului a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 23-26 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei decizii pârâtul Municipiul București prin Primarul General a declarata recurs, fără, a indica cazurile de casare, reiterând același motiv ca și în apel, respectiv, termenul de 60 de zile de soluționare a cererii este un termen de recomandare, iar pe de altă parte reclamantul intimat nu s-a conformat dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 10/2001, în sensul că nu a depus actele doveditoare ale dreptului de proprietate. Recursul nu este întemeiat. Atât prima instanță cât și cea de apel au apreciat în mod corect că natura termenului de 60 de zile pentru soluționarea notificării are caracter imperativ iar nu de recomandare cum greșit susține pârâtul-recurent depășirea termenului atrăgând sancțiuni de natură civilă.

Este nefondată și critica referitoare la nedepunerea actelor doveditoare ale dreptului de proprietate de către intimatul-reclamant, întrucât odată cu notificarea au fost depuse la dosarul administrativ suficiente acte în baza cărora notificarea putea fi soluționată (fila 69 dosar fond, prin care se arată actele depuse). Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General, va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de Municipiul București, prin Primarul general împotriva deciziei nr. 621/A din 6 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2007.