ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1007/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 25

iunie 2004, la Curtea de Apel Craiova, reclamantul C.T. a solicitat, în

contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 789 din

8 noiembrie 2002, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al

Legii nr. 309/2002.

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ, prin sentința civilă nr. 570 din 7 octombrie 2004, a respins acțiunea reclamantului, iar ca urmare a admiterii recursului acestuia, prin decizia nr.

855 din 14 februarie 2005, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, cauza a fost trimisă, spre rejudecare, instanței de

fond, în vederea suplimentării probatoriilor.

Judecând pricina în fond după

casare, în baza probelor noi administrate în cauză, Curtea de Apel Craiova,

prin sentința civilă nr. 373 din 22 septembrie 2005, a admis acțiunea reclamantului, a anulat hotărârea contestată și a constatat calitatea acestuia,

de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pentru perioada 28 martie 1953 - 1 aprilie

1956, începând cu data de 1 septembrie 2002.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că din copia fișei de evidență militară eliberată de U.M. 02405 Pitești

și adresa Arhivelor Naționale nr. 108963 din 7 octombrie 2004, probe

administrate în fond după casare, rezultă că unitățile în care reclamantul a

efectuat stagiul militar, nu se află în subordinea Direcției Generale a

Serviciului Muncii. Dar având în vedere că reclamantul nu a fost încadrat

într-o specialitate militară, nu a primit armă și nu a depus jurământ militar,

astfel cum rezultă din livretul său aflat în copie la dosar, a concluzionat că

acesta nu a efectuat stagiul militar, ca soldat, ci a lucrat într-un detașament

de muncă, ceea ce-i conferă calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002.

În sprijinul soluției date, instanța

a mai invocat inadvertențele și ștersăturile din livretul militar al

reclamantului, precum și precaritatea evidenței detașamentelor din subordinea Direcției

Generale a Serviciului Muncii.

Împotriva acestei sentințe, în

termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj,

criticând-o pentru greșita aplicare a legii și susținând că, din probele

administrate în cauză, astfel cum au fost suplimentate în fond după casare,

rezultă în mod clar că unitățile în care intimatul-reclamant a efectuat stagiul

militar, nu se afla în subordinea Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Recursul este fondat și urmează a fi

admis, pentru următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din

Legea nr. 309/2002 beneficiază de drepturile acordate prin acest act normativ,

persoana care, în perioada 1950 - 1961, a efectuat stagiul militar în unități aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii, iar potrivit art. 6 din

Normele metodologice de aplicare a legii, dovada acestei împrejurări se poate

face cu livretul militar sau copia fișei de evidență militară eliberată de Centrele

militare județene sau de U.M. 02405 Pitești.

În speță, din înscrisurile oficiale

menționate mai sus, la care se adaugă adresa Arhivelor Naționale, solicitată cu

ocazia suplimentării probatoriilor în fond după casare, a rezultat, în mod

cert, că U.M. 04600 și U.M. 03807, unități militare în care reclamantul a

efectuat stagiul militar, în perioada 28 martie 1953 - 27 decembrie 1955, nu au

fost niciodată în subordinea Direcției Generale a Serviciului Muncii, aspect,

de altfel, reținut și în sentința atacată.

Față de aceste considerente, în baza

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Curtea va admite recursul declarat în

cauză și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii

reclamantului C.T.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 373 din 22 septembrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată și, în

fond, respinge acțiunea, ca nefondată.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 martie 2006.