ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1117/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 21

iunie 2005, reclamantul G.T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de

Pensii a municipiului București, anularea hotărârii nr. 15193/529 din 11 iulie

2005, prin care pârâta i-a respins cererea privind stabilirea calității de

beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000.

Curtea de Apel București, secția a

VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1712 din

19 octombrie 2005, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat

pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului,

calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr.

189/2000, începând cu data de 1 iulie 2005, pentru perioada 1 septembrie 1943 -

6 martie 1045.

Instanța a reținut că reclamantul

care s-a născut la 31 octombrie 1943, ulterior datei la care părinții săi au

fost strămutați urmare a Tratatului de la Craiova din anul 1940, a avut de suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit și

familia sa, datorită persecuțiilor etnice.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului București, susținând că

reclamantul nu poate beneficia de prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000,

invocând statutul de persecutat etnic, deoarece s-a născut la 3 ani după

semnarea Tratatului de la Craiova, în urma căruia părinții săi au făcut

obiectul transferului de populație.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana,

cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6

septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă

localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate,

refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca

urmare a unui tratat bilateral.

În speță, în mod legal instanța a

apreciat că și copilul născut după strămutarea părinților, are același statut

ca aceștia, întrucât a suferit toate consecințele nefavorabile ce au decurs din

această situație.

Faptul că reclamantul se încadrează

în prevederile legale menționate, rezultă din probele administrate în cauză,

respectiv declarația de avere imobiliară a tatălui reclamantului, eliberată de

Arhivele Naționale, acte de stare civilă, declarațiile martorilor Ș.Z. și C.Z.

În consecință, recursul se privește

nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1712 din 19

octombrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 aprilie 2006.